Datorită societății actuale, clădită în mare parte pe consumerism, oamenii și-au cam pierdut din independență. A întâlni o persoană cu adevărat „liberă” este o raritate în zilele noastre. Suntem atât de dependenți social încât mereu avem nevoie de alții în preajma noastră pentru a ne simții bine cu noi înșine. În egală măsură, dar la polul opus, căutăm să dăm vina pe cei din jurul nostru în momentele când nu ne simțim bine cu noi înșine. Am devenit astfel niște nevoiași, exprimând astfel o slăbiciune de caracter care ne limitează și ne îndepărtează cu adevărat de cei din jurul nostru. Care sunt nevoile pe care le exprimăm cel mai des?
1. Nevoia de a da vina pe alții.
„Nu e vina mea”. Vă sună cunoscut? De regulă apelăm la această frază când nu vrem să ne asumăm responsabilitatea faptelor care ne-au adus într-un anumit punct, responsabilitatea realității și a prezentului din care facem parte. Dar întotdeauna este vina noastră, indiferent de ce ni se întâmplă. Noi suntem singurii care ne creăm rezultatele: dacă oamenii nu ne plac, poate e din cauză că nu suntem niște oameni ușor de agreat, dacă suntem supraponderali, poate din cauză că mâncăm prea mult, sau dacă avem o viață dificilă este poate tot din cauză că suntem noi dificili. În esență, oamenii mereu au căutat vinovați sau părtași la propria vină.
Dacă v-a căzut cafeaua fierbinte în poală în timpul în care conduceați și scriați un sms, probabil vor fi vinovați cei care v-au vândut cafeaua prea fierbinte. Ei sunt singurii vinovați pentru faptul că dumnevoastră v-ați fript. Acesta este primul imbold, dar conștientizați-l și deveniți responsabili.
Pasul 1 spre independență: scăpați de nevoia de a mai da vina pe alții.
2. Nevoia de aprobare
Datorită unei lipse de încredere, dezvoltată în timp tot de societatea consumeristă, ajungem să nu mai fim pe deplin încrezători în dorințele, credințele și idealurile noastre. Așteptăm ca fiecare pas să ne fie aprobat și să primim astfel recompensa acceptării. Este o vorbă „nu tot ce zboară se mănâncă”, iar dacă nu suntem conștienți de propriile nevoi și alegeri, cu siguranță, vor veni alții cu soluții „folositoare”. Spre exemplu dacă mergeți într-un magazin să vă cumpărați un articol de îmbrăcăminte, de cele mai multe ori, vânzătoarele vă vor spune că vă stă bine (adică vă aprobă). Nu uitați că interesul lor este să vândă. Prea puțin le interesează cum arătați în articolul respectiv, cu atât mai puțin cum vă simțiți purtându-l. Același principu se aplică în toate aspectele vieții. Fiți atenți și hotărâți.
Pasul 2 spre independență: scăpați de nevoia de a mai fi aprobați.
3. Nevoia de a ne simți speciali și iubiți.
Cu toții avem nevoie de atenție și de a ne simți speciali și iubiți, dar când acești factori devin primordiali în viața noastră aceste nevoi sunt, de fapt, toxice pentru evoluția și dezvoltarea noastră personală și profesională. Pentru a reuși în viață nu avem nevoie de confirmări constante de iubire sau de aprecieri duse la extrem, până într-atât, încât să apară depresia sau frustrările dacă nu am fost o dată apreciați sau lăudați.
Pasul 3 spre independență: „Revino-ți și nu mai fi atât de al naibii de nevoiaș. Oamenii coioși își trăiesc viețile fără nevoia constantă de validare sau miorlăielile cretine ale grupului de prieteni”- Larry Winget
4. Nevoia de a-i face pe toți fericiți.
Nevoia constantă de a-i face pe toți ceilalți fericiți cu prețul propriei fericiri este mistuitoare. Există foarte mulți oameni care nu trăiesc decât cu scopul de a-i face pe ceilalți fericiți. Aceștia ajung, în final, să fie cei mai nefericiți, triști și singuratici oameni.
Încercați să vă amintiți un moment în care un prieten încerca, din toate puterile, să vă facă fericit. Probabil în acele clipe nu doreați decât puțin timp să reflectați, nu aveați nevoie de nimeni. Atitudinea insistentă a fost una plăcută? Nu-i așa că ulterior v-ați îndepărtat puțin de acea persoană? Nimeni nu vrea să fie forțat să fie fericit, este contra firii omenești.
Pasul 4 spre independență: Renunțați la nevoia de a-i mulțumi pe alții sacrificându-vă propriile nevoi.
5. Nevoia de a evita conflictul și criticele
Unii oameni se feresc și încearcă să evite conflictul și criticele, mai ceva ca de gripă iarna. Acest lucru se întâmplă, de regulă, deoarece fie nu se simt „înarmați” suficient de bine să poată purta o „lupă” și atunci trag în retragere, fie le este cu adevărat frică să nu fie răniți. A recunoște că nu știm ceva când suntem întrebați este unul din cele mai admirabile lucruri din care ulterior putem trage foloase dar și evolua.
Pasul 5 spre independență: acceptați criticile, perfecționați-vă și fiți mereu pregătit de luptă.
6. Nevoia de a părea perfect
Sunt foarte mulți cei care cred că dacă vor afișa oricare din micile lor defecte nu vor mai fi respectați. Adevărul constă în faptul că nu există oameni perfecți pe întreg pământul. Dacă privim cu atenție la fizicul cuiva vom observa mici diferențe între dimensiunile urechilor, a ochilor sau vom observa că nasul nu e chiar poziționat fix în centrul feței. Secretul constă în asumarea defectelor, atât fizice cât și psihice. Numai așa le putem transforma în calități.Tineți minte că oamenii sunt în general foarte iertători și toleranți cu cei care își recunosc greșelile și își asumă responsabilitatea pentru ele. Cele mai mari probleme și cele mai ridicole clipe au apărut atunci când am vrut să părem perfecți, nu-i așa?
Pasul 6 spre independență: acceptați-vă defectele și transformați-le în calități.
Acest articol a fost scris pe baza datelor și informațiilor din cartea „Fii coios. Cum să nu mai fii o victimă și să îți recuperezi viața, afacerea și echilibrul” scrisă de Larry Winget, numit și pitbull-ul dezvoltării personale.