Basmele romanilor, volumul IX | Tudor Pamfile, Constantin Rădulescu-Codin | carte tiparita
Primiţi codul de reducere prin e-mail

 

* Puteți opta oricând să nu mai primiți acest newsletter.

Vă informăm că, din cauza ninsorilor abundente şi viscolite, care au dus la trafic îngreunat şi restricţii de circulaţie pe mai multe drumuri, se vor produce întărzieri la livrarea coletelor, cu precădere în Călăraşi, Constanţa, Brăila, Galaţi, Focşani, Buzău, Slobozia, Tulcea.
Basmele românilor, volumul IX; Tudor Pamfile, Constantin Rădulescu-Codin

Vă abonati și primiți CADOU 15% la prima comandă:

ACT si Politon
Tipuri de produseCarte tipărită

Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
    Rău           Bun

Basmele românilor, volumul IX; Tudor Pamfile, Constantin Rădulescu-Codin - Carte tipărită

Livrare prin curier rapid (GLS) in 24-48 ore

Taxa unică de transport este 9 lei

  • 14,35 Lei
  • Preturile afisate contin TVA.
  • Producător: Curtea Veche
  • Cod produs: pamfile-978-606-588-064-1
  • Disponibilitate: În Stoc

Tudor Pamfile (1883‑1921) este un folclorist şi prozator român, originar din zona Galaţiului. După ce începe şcoala în satul natal Ţepu, îşi continuă studiile la Tecuci şi apoi la Iaşi, absolvind Şcoala Militară, urmată de Şcoala de Ofiţeri de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti. Lucrează o vreme ca profesor de istorie la Bârlad, fondează reviste (Ion Creangă, Miron Costin) şi colaborează constant la numeroase publicaţii precum Lumina poporului, Viaţa literară şi artistică, Şezătoarea, Convorbiri literare, Viaţa românească, Calendarul poporului, Analele Academiei Române. În 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române.


Printre volumele pe care le‑a publicat în timpul vieţii se numără: Cimilituri româneşti (1908), Graiul vremurilor. Poveşti (1909), Feţi‑frumoşi de‑odinioară (1910), Sărbătorile de vară la români (1910), Firişoare de aur. Povestiri şi legende din popor (1911), Cântece de ţară (1913), Cromatica poporului român (1914), Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului (1914), Povestiri populare româneşti (1920).


Constantin Rădulescu‑Codin (1875‑1926) este un folclorist argeşean, îndrăgit mai cu seamă pentru culegerile de legende şi basme. Născut într‑o familie de ţărani, Rădulescu‑Codin are şansa de a studia la Piteşti şi Bucureşti. La 22 de ani ajunge învăţător în localitatea Priboieni, ulterior fiind revizor şcolar pentru judeţul Muscel.


Debutează în 1896, atât în volum (Din Muscel. Cântece poporane), cât şi în paginile periodicelor, publicând o poezie populară în Convorbiri literare. Mai apoi va semna numeroase articole, studii şi texte de factură folclorică în paginile unor reviste precum: Albina, Neamul românesc literar, Sămănătorul, Şezătoarea, Ramuri. Este autorul volumelor Dăfii, snoave şi poveşti (1904), Comorile poporului. Literatură, obiceiuri şi credinţe (1906), Legende, tradiţii şi amintiri istorice din Oltenia şi din Muscel (1910), Poveşti şi legende din popor (1913), Chira Chiralina. Cântece bătrâneşti (1916), Cojocul lui Sărăcilă (1925), Cal de zmeu, leu paraleu şi alte poveşti, legende, pilde, snoave din popor (1926).


Format: 23 x 19 (cm)

234 de pagini