Cum să devii mai bun: Cum să-ți controlezi obiceiurile de zi cu zi - eBook
Gretchen Rubin; 

Cum să devii mai bun / Better Than Before de Gretchen Rubin este o lectură excelentă pentru începutul de an, sau… pentru oricând te hotărăști să faci o schimbare în viața ta. Potrivit autoarei Gretchen Rubin, obiceiurile reprezintă arhitectura invizibilă a vieții noastre de zi cu zi. Așadar, dacă vrem să facem o schimbare pozitivă în viețile noastre, trebuie să „umblăm” la obiceiuri. Acele obiceiuri care „ne pun piedici” în a deveni variantele noastre îmbunătățite.

Gretchen Rubin a absolvit Dreptul la Universitatea Yale, profesând actualmente ca blogger, speaker și autoare a mai multor romane devenite bestselleruri în topurile New York Times. Printre acestea se numără volumul de față, dar și cărțile Happier at Home (Cum să fii mai fericit acasă) și The Happiness Project (Proiectul fericirii). Subiectele ei preferate sunt obiceiurile, fericirea și natura umană. 

„Când ne schimbăm obiceiurile, ne schimbăm viața. Putem utiliza luarea deciziilor pentru a alege obiceiurile pe care dorim să le formăm, putem folosi voința pentru a începe să punem în aplicare acele obiceiuri; apoi – iar asta e partea cea mai grozavă – putem permite puterii extraordinare a obiceiurilor să preia conducerea. Nu mai controlăm procesul luării deciziilor, nu mai facem un efort de voință și ne lăsăm conduși de obiceiuri.”

„Cum să devii mai bun” este rezultatul unei munci asidue de cercetare, autoarea declarând că a petrecut foarte mult timp studiind tratate, date istorice, biografii, și mai ales, cele mai recente descoperiri științifice. Pentru a se convinge de eficiența acestor teorii, Rubin le-a testat mai întâi pe ea însăși, familia și prietenii ei. 

„Mi-am dat seama că toată munca mea privind obiceiurile și fericirea era menită să ne ajute să construim, de fapt, chiar acest lucru: viața de zi cu zi pe Tărâmul Utopiei. O viață de zi cu zi cu relații profunde, pline de iubire și productive; o viață de zi cu zi cu energie, sănătate și productivitate; o viață de zi cu zi cu distracție, cu entuziasm și implicare, cu cât mai puține sentimente de regret, de vină sau de furie.”

Gretchen Rubin a fost inspirată în demersurile ei de cercetare de acei oameni care îi spuneau: „Știu ce m-ar face mai fericit, dar nu mă pot mobiliza să fac ceea ce trebuie.” Rubin crede că a găsit soluția pentru ca oricine să poată schimba acel ceva la el, care îl deranjează, sau care îl împiedică să fie un el sau o ea mai bun sau mai bună. Autoarea este de părere că pentru a avea o viață fericită, este important să adoptăm un sentiment de creștere personală. Iar acest sentiment de creștere personală apare de fiecare dată când adoptăm un nou obicei bun, ajungând astfel să facem lucrurile mai bine ca înainte. 

Vreau să fiu mai bun! De unde încep?

Pentru a ne schimba, susține Rubin, avem nevoie mai întâi de toate de AUTOCUNOAȘTERE. Asta pentru că, oamenii reacționează diferit atunci când vine vorba de formarea unor noi obiceiuri sau de renunțarea la anumite obiceiuri. Iar în funcție de acest lucru, autoarea a identificat patru grupe distincte de indivizi:

• Susținătorii – răspund prompt atât așteptărilor interioare cât și celor exterioare; pentru ei este relativ ușor să își formeze noi obiceiuri. 

• Examinatorii – pun sub semnul întrebării toate așteptările și le vor îndeplini doar dacă vor crede că sunt justificate; ei își vor forma noi obiceiuri doar dacă le vor considera utile și vor simți că le aduc satisfacții.

• Obedienții – răspund prompt așteptărilor exterioare, dar au de furcă pentru a le îndeplini pe cele interioare; le este greu să adopte noi obiceiuri pentru că de regulă facem acest lucru în interesul nostru, iar obedienții fac mai degrabă lucruri pentru alții.

• Rebelii - opun rezistență tuturor așteptărilor, fie ele exterioare sau interioare; rebelii, deși refuză să facă ceea ce ar trebui să facă, își urmăresc și își ating propriile obiective în felul lor.

La sfârșitul cărții vei regăsi niște mici teste care să te ajute să te încadrezi mai bine în categoria căreia îi aparții. În ceea ce privește așteptările, cele exterioare țin de ceea ce așteaptă ceilalți de la noi, iar cele interioare țin de ceea ce așteptăm noi înșine de la noi.

Pentru a te dirija în cadrul acestui proces de autocunoaștere, Rubin, aplică un chestionar destinat acestei etape pe ea însăși. Va trebui să răspunzi așadar la întrebări precum cele de mai jos, după modelul oferit de autoare.

• Sunt o ciocârlie sau o bufniță?

• Sunt un maratonist, un sprinter sau o persoană care amână mereu?

• Sunt un econom sau un cheltuitor?

• Îmi place simplitatea sau abundența?

• Îmi place să termin ceva sau să încep ceva?

• Îmi plac lucrurile familiare sau lucrurile inedite?

• Mă concentrez pe a promova ceva sau pe preveni ceva?

• Îmi place să fac schimbări mici sau schimbări mari?

• Cum îmi place să îmi petrec timpul?

• Pe ce anume pun preț?

• Dacă aș putea să schimb unul din obiceiurile mele în mod magic, fără efort, care ar fi acela?

Cele 4 strategii pentru schimbarea obiceiurilor

Potrivit autoarei, cele mai eficiente strategii pentru schimbarea obiceiurilor sunt:

• Monitorizarea. Faptul că ținem evidența a ceea ce facem duce la autocunoaștere, iar autocunoașterea ne determină să avem mai mult autocontrol. În acest capitol vei învăța să aplici monitorizarea în schimbarea obiceiurilor de zi cu zi.

• Fundația. Gretchen Rubin a observat că există patru categorii de obiceiuri care contribuie cel mai mult la senzația de autocontrol și care întăresc astfel fundația tuturor obiceiurilor noastre. Așadar, autoarea ne sfătuiește să începem cu schimbarea obiceiurilor fundamentale care ne ajută: să dormim, să facem mișcare, să mâncăm și să bem sănătos, să devenim mai disciplinați. Asta pentru că, datorită obiceiurilor fundamentale, uneori sunt posibile schimbări profunde.

• Programarea. Ne predispune să convertim o activitate într-un obicei. Obiceiurile se consolidează mai puternic și mai rapid atunci când sunt repetate în moduri predictibile, iar pentru cei mai mulți dintre noi, faptul că o activitate este programată, tinde să ne oblige să o punem în aplicare. Cu alte cuvinte strategia programării ne ajută să ne facem timp pentru lucrurile importante pentru noi, și totodată să ne achităm de îndatoririle zilnice.

• Responsabilizarea. Înseamnă să ne confruntăm cu consecințele sarcinilor noastre, chiar dacă acele consecințe înseamnă că cineva ne monitorizează. Pe parcursul acestui capitol vei afla cele mai eficiente metode de responsabilizare.

Cel mai bun moment pentru a începe

Cele trei strategii prezentate mai departe de autoare pentru formarea de noi obiceiuri: Primii Pași, Tábula Rása și Fulgerul au la bază momentul de început pentru formarea noilor obiceiuri. Autoarea continuă să ne ofere și pe parcursul acestui capitol exemple care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să ne formăm noi obiceiuri sau să renunțăm la proastele obiceiuri.

Primii Pași sunt esențiali pentru a începe orice. Dar sunt și cel mai greu de făcut din cauza tendinței noastre perfide spre procrastinare. Oamenii au tendința să amâne chiar și începerea lucrurilor care i-ar face foarte fericiți. Autoarea îți oferă în acest sens câteva trucuri pentru a depăși hopul demarării în orice proiect.

Tábula Rása reprezintă acele momente când o luăm de la capăt. Sunt acele momente în care circumstanțele se schimbă într-un mod în care un început de la 0 devine posibil. Anul Nou sau ziua de naștere reprezintă pentru cei mai mulți dintre noi momente Tábula Rása. O putem lua de la capăt făcând o schimbare în relațiile personale, schimbând cadrul sau schimbând anumite aspecte majore ale vieții.

Fulgerul. Strategia Fulgerului este ceva ce ni se întâmplă în mod neprevăzut, ea nu poate fi planificată. Citim o carte și decidem brusc să ne schimbăm. Într-o clipă renunțăm să mai vorbim urât sau devenim vegetarieni, începem să ne rugăm sau renunțăm la alcool. Citește exemple de obiceiuri schimbate în mod fulgerător în acest capitol captivant.

Există modalități de a ne schimba obiceiurile fără a face eforturi considerabile. Autoarea ne prezintă câteva dintre acestea în capitolele ce urmează:

Abținerea. Când vine vorba de obiceiuri, e periculos să simți că trebuie să renunți la ceva. Asta pentru că în astfel de situații avem tendința să ne credem îndreptățiți să compensăm acea lipsă în moduri care ne subminează bunele obiceiuri. De aceea, renunțarea definitivă este de cele mai multe ori cea mai indicată soluție, dar nu unica…

Confortul. Suntem mai dispuși să facem ceva ce ni se pare confortabil, decât ceva ce nu este la îndemâna noastră. De aceea trebuie să acordăm o mare atenție gradului de confort al oricărei activități pe care vrem să o transformăm într-un obicei. 

Disconfortul. Autoarea pleacă de la premisa că odată ce ne putem consolida bunele obiceiuri făcându-le mai confortabile, ne putem transforma obiceiurile proaste, făcându-le mai puțin confortabile. Pe parcursul acestui capitol ți se oferă o mulțime de trucuri prin care poți ajunge singur să îți urăști propriile proaste obiceiuri. 

Strategia măsurilor de protecție - Susține că o scăpare ocazională nu trebuie să se transforme neapărat în una totală. Așadar, poate nu este cel mai indicat lucru să îți propui să reziști tentației. Mai bine decât să reziști este să anticipezi și să minimizezi tentația. 

„Adevărul e că suntem înconjurați de tentații. Un studiu a estimat că oamenii petrec cam o pătrime din timpul lor încercând să reziste anumitor dorințe – cele mai cunoscute sunt nevoia de a mânca, de a dormi, de a lenevi și de a-și urma anumite porniri sexuale.”

Primul pas din Strategia Măsurilor de Protecție devine așadar eliminarea lucrurilor care ne conduc spre tentații. Cel mai simplu mod de a face asta este să ascundem ceea ce ne amintește de tentație: sticla de vin, tableta, teancurile de cataloage de haine. Ochii care nu se văd se uită. Al doilea pas din Strategia Măsurilor de Protecție este planificarea de tipul dacă-atunci, adică construirea unui plan pentru fiecare situație care ne-ar putea pune în pericol obiceiul, pentru a nu lua o decizie în febra momentului.

Portițele de scăpare - Indiferent cât de mult ne-ar plăcea un obicei, deseori căutăm portițele de scăpare pentru a chiuli. Autoarea ne previne asupra capcanelor care pot interveni pe parcursul încercării noastre de a ne schimba obiceiurile sau de a ne crea unele noi, și ne învață cum să le recunoaștem și să ne ferim de ele.

Distragerea atenției - Când ne distragem atenția ne redirecționăm cu intenție gândurile, și, făcând asta, ne schimbăm experiența. Distragerea atenției ne poate ajuta să rezistăm în fața tentațiilor, să reducem stresul, să ne simțim revigorați, să tolerăm durerea și ne poate ajuta să ne păstrăm bunele obiceiuri. 

Recompensa - Ideea de a-ți oferi o recompensă după efortul susținut de a alerga, sau de a te abține de la dulciuri pentru o perioadă de X zile, i se pare autoarei o idee cum nu se poate mai proastă. De ce să nu folosești această strategie când vine vorba de obiceiuri? 

Tratațiile - Spre deosebire de recompensă, care trebuie câștigată sau justificată, o tratație e o mică plăcere sau un răsfăț pe care ni-l oferim doar pentru că vrem. Afla cum să o folosești!

Asocierea - În Strategia Asocierii autoarea a combinat două activități, una de care avem nevoie și ne dorim să o practicăm și una de care nu avem nevoie, și nu ne dorim să ne-o însușim. Asociind o activitate bună cu una mai puțin bună, deseori reușim să ne creăm noi obiceiuri bune. Ca atunci când te uiți la televizor la anumite emisiuni doar atunci când mergi la sală, ajungând astfel să iubești sala pentru că te poți uita la televizor. 

Atunci când ne înțelegem mai bine pe noi înșine, reușim să ne modelăm mai bine calitățile.

Strategia Clarității

Două tipuri de claritate sprijină formarea obiceiurilor: claritatea valorilor și claritatea acțiunii. Trebuie să știi foarte clar ce prețuiești și ce pretinzi de la tine  - nu ce prețuiesc alți oameni sau ce așteaptă ei de la tine, pentru că văzând clar legătura dintre un obicei și valoarea pe care o reprezintă, îți va fi mai ușor să îl păstrezi. 

Identitatea

Sensul propriei noastre identități ne face să ne schimbăm anumite obiceiuri mai greu sau mai ușor. Răspunsul la întrebarea „Ce gen de persoană sunt eu?” este dat în egală măsură de obiceiurile și de acțiunile noastre. 

„Cercetările arată că tindem să credem ceea ce spunem, și felul în care ne descriem pe noi înșine influențează viziunea asupra propriei noastre identități, iar de aici viziunea pe care o avem referitor la obiceiurile noastre. Dacă spun: „Sunt leneșă”, „Nu pot rezista reducerilor”, „Aș încerca orice măcar o dată”, „Niciodată nu mă apuc de lucru decât în ultimul moment” sau „Am noroc”, acele idei devin parte a identității mele, care, în schimb îmi influențează acțiunile”. 

Ceilalți

Seneca spunea: „Asociază-te cu oameni care să te facă să devii mai bun”. Pornind de la acest citat, autoarea exemplifică pe parcursul acestui capitol cum ceilalți oameni pot avea o influență extraordinară asupra noastră. De aceea este bine să ne aflăm în preajma unor oameni care sunt modele bune de urmat. 

„Comportamentul unui partener în ceea ce privește sănătatea – obiceiurile legate de somn, de alimentație, de mișcare, vizitele la medic, consumul de alcool, de țigări și de marijuana – influențează și comportamentele partenerului său.” 

Odată ajuns la finalul acestei cărți, te vei simți schimbat. Vei începe să privești lucrurile diferit. Cartea lui Gretchen Rubin te face să îți analizezi cu alți ochi bunele și proastele obiceiuri, și chiar dacă nu îți vei propune vădit să faci o mare schimbare în acest sens, oricum vei fi schimbat. Asta pentru că la nivel inconștient, informația din carte va lucra. Autoarea însăși mărturisește că lucrul la această carte și descoperirile făcute pe parcursul scrierii ei i-au schimbat viața:

„Studiul meu asupra obiceiurilor m-a făcut să-i judec mai puțin pe oameni, dar m-a făcut și să-mi susțin mai ferm opiniile – să fiu mai convinsă ca niciodată de valoarea bunelor obiceiuri. Înainte de a începe nu profitasem de toate oportunitățile pentru a-mi crea viața pe care mi-o doream. Acum, tot ce am învățat despre obiceiuri m-a ajutat să am o viață mai bună decât înainte, și, pas cu pas, să-mi aduc viața mai aproape de Tărâmul Utopiei”.

TESTIMONIALE

„Ai cumva vreun obicei prost de care vrei să scapi sau vreunul bun pe care vrei să-l cultivi? Gretchen Rubin este unul dintre cei mai fermecători și erudiți scriitori ai generației ei. În această carte, își folosește talentul pentru a te ajuta să mănânci ce trebuie, să dormi cum trebuie, să încetezi să mai amâni lucrurile și să începi să te bucuri de tot ceea ce viața are de oferit.” — Susan Cain, autoarea bestsellerului Quiet (Tăcerea)

„Gretchen Rubin combină cercetarea profundă cu observațiile asupra propriei vieți, pentru a explica felul în care apar obiceiurile și – mai important – felul în care se pot schimba. Este indispensabil pentru toți cei care speră să-și revizuiască felul (aproape inconștient) de a se comporta.” — Charles Duhigg, autorul bestsellerului The Power of Habit (Puterea obiceiurilor)

„Cuprinzând numeroase idei cu privire la tiparele noastre de comportament, cartea Cum să devii mai bun adresează una dintre marile și eternele întrebări ale vieții: Cum ne putem schimba? Într-o manieră de natură să stimuleze reflecția, surprinzătoare și deseori amuzantă, Gretchen Rubin ne furnizează uneltele necesare cu care să clădim o viață care să ne reflecte realmente scopurile și valorile.” — Arianna Huffington, fondator al The Huffington Post și autoarea bestsellerului Thrive (Prosperă)

„Gretchen Rubin este o scriitoare pe gustul inimii mele – extrem de inteligentă, foarte caldă și amuzantă.” — Anne Lamott, autoarea bestsellerurilor Bird by Bird (Pasăre cu pasăre) și Some Assembly Required (O oarecare asemănare este necesară)