Viitorul ne-a luat prin surprindere. Și asta s-a întâmplat chiar în momentul în care imaginația scenariștilor și regizorilor abia se încălzise în legătură cu acest subiect, când Jules Verne nu mai putea fi considerat altfel decât… depășit, și când multe dintre lucrurile considerate odinioară imposibile, deveniseră deja simple banalități ale vieții de zi cu zi.
Putem purta conversații inteligente cu roboții; ne programăm casa pe modul… concediu; un dinte lipsă nu mai e o problemă atât de mare din moment ce îl putem „tipări” la imprimanta 3D, așa cum putem „tipări” de altfel și urechi, trahee, piese de avion și chiar case; vindecăm pielea arșilor cu soluții din celule stem; creăm nervi, mușchi și oase cu bio-pixuri; extragem apă potabilă din aer; ne distrăm cu rucsacuri zburătoare; suntem la un pas de a salva viața a milioane de animale, „crescând carne” prin clonarea in vitro a țesutului muscular; iar momentul în care ne vom putea încărca mintea, gândurile și personalitatea în cloud, nu mai pare nici el chiar atât de îndepărtat, ca și cucerirea spațiului de altfel.
În condițiile în care suntem în plină „Nouă Revoluție Industrială” și încă ne minunăm la fiecare „trăsnaie” pe care tehnologia viitorului o adaugă vieții noastre de zi cu zi, mă întreb cum va arăta lumea noastră în momentul în care toate aceste minunății vor deveni parte a unui banal cotidian. Momentul în care nu va mai trebui să citești acest articol, ci îl vei încărca pur și simplu în mintea ta; momentul în care oamenii și mașinăriile vor fuziona prin intermediul tehnologiei implantabile, sau momentul în care munca va dispărea, întrucât va fi preluată în totalitate de roboți.
Ar fi interesant de știut de asemenea, în condițiile în care rolul nostru, al oamenilor, se va schimba tot mai mult în societatea viitorului, și cum se vor modifica banii și ce vor mai însemna ei în acest viitor.
Dar până la a privi foarte departe în viitor, haideți să ne rezumăm deocamdată la momentul prezent.
- Ce sunt banii?
- Cum au apărut?
- Ce reprezintă ei în viața noastră?
- Cum ne modelează ei existența?
- Ce rol ar trebui să joace ei în viața noastră?
Încercând să răspunzi la aceste întrebări e foarte posibil să descoperi că, deși manipulezi zilnic bani, cunoștințele tale referitoare la ei, sunt cu adevărat limitate. Și chiar așa, dacă ți-ar cere cineva să formulezi spontan 10 propoziții referitoare la bani și la istoria lor, cam la a câta propoziție crezi că te-ai împotmoli?
Ei bine, dacă îți dorești să înțelegi mai bine banii, istoria lor și modul cum ne modelează ei existența, volumul lui
Kabir Sehgal, intitulat
„Cartea banilor” va reprezenta o sursă cum nu se poate mai bună de răspunsuri. Cartea îți va lărgi perspectiva și îți va extinde cunoștințele financiare, fiind „un studiu unic și fascinant asupra banilor” după cum o caracterizează Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, în prefață.
Iar dacă în mintea ta banii sunt legați în mod automat de economie, ei bine, Kabir Sehgal îți va atrage atenția asupra implicațiilor multiple pe care le au banii în viața noastră, abordând problematica lor din perspectiva unor discipline multiple precum: biologia, antropologia, psihologia, neuroeconomia, istoria, biologia, teologia sau arta.
„Cartea banilor” este așadar despre:
• Diversele moduri în care s-au utilizat banii de-a lungul istoriei;
• Cum au apărut;
• Cum s-au schimbat de-a lungul timpului și circumstanțele în care au avut loc aceste schimbări;
• Motivele pentru care ocupă un loc atât de important în viața noastră;
• Modul în care ar trebui folosiți;
• Și nu în ultimul rând, formele pe care le vor lua ei în viitor.
Prin urmare, oricât de incert ar fi viitorul, nu doar al banilor, ci al omenirii în general, există totuși câțiva factori în funcție de care putem face niște previziuni. Kabir Sehgal, a luat în considerare, atunci când a încercat să anticipeze viitoarele forme ale banilor, următoarele scenarii care au în vedere trei posibilități de evoluție a lumii:
1. Scenariul pesimist – în care situația lumii se deteriorează grav din cauza unor evenimente tulburătoare precum crizele financiare grave, atacurile teroriste devastatoare sau dezastrele naturale.
2. Scenariul optimist – în care lumea continuă să înregistreze progrese rapide datorită evoluției tehnologiei și încorporării acesteia.
3. Scenariul vizionar – în care diferențele dintre om și mașină sunt estompate.
Haideți să vedem așadar, cum ar arăta banii viitorului în funcție de cele trei scenarii:
În scenariul pesimist se pot întâmpla tot felul de lucruri îngrozitoare: ne lovește un asteroid, izbucnește un război nuclear, etc. Toată infrastructura și toate instituțiile sunt grav afectate: telecomunicațiile, rețelele bancare și instituțiile guvernamentale, etc. Ce se întâmplă cu banii în aceste condiții sumbre? Banii nu prea mai contează! Pentru că instituțiile oficiale abilitate să emită bani ușori sau să bată monedă vor deveni incapabile să facă acest lucru. În schimb, toate obiectele de valoare vor fi stocate și mărfurile vor fi din nou folosite ca bani, pe baza valorii lor intrinseci. Așadar, dacă ești pesimist din fire, nu ar strica să pui deoparte ceva aur și pietre prețioase… În ceea ce ne privește pe noi ceilalți, putem să ne consolăm cu ideea că măcar aurul și pietrele prețioase nu sunt pline de microorganisme care pot provoca acnee, pneumonie și infecții stafilococice, așa cum sunt banii.
În concluzie, dacă viitorul ar însemna scenariul pesimist al lui Kabir Sehgal, atunci, cel mai probabil că omenirea ar folosi banii grei – cei din hârtie, sau din metal, susținuți de un etalon metalic (aur, de exemplu) sau protobanii – acele mărfuri ( orz, pietre prețioase, etc) folosite înainte de apariția banilor pentru schimburi. Asta pentru că, s-a demonstrat că în perioadele dificile, oamenii își pierd încrederea în banii fiduciari și de cele mai multe ori se întorc la troc sau creează monede alternative. Acest lucru este confirmat de înmulțirea piețelor de troc în timpul crizei financiare din 2008 sau a crizei monedei euro din 2010, precum și de apariția monedelor alternative fizice sau digitale (în genul Bitcoin) în perioadele dificile pentru economie.
În schimb, dacă vom trăi în scenariul optimist, banii vor fi mai degrabă digitali, intangibili și invizibili. Asta pentru că s-a demonstrat că în perioadele de stabilitate economică oamenii au o încredere mai mare în instituțiile care emit banii, dar și în tehnologiile care facilitează tranzacțiile, prin urmare nu sunt nevoiți să recurgă la tezaurizare sau la troc. Așadar, dacă viitorul le aparține optimiștilor, viitorul plăților va aparține probabil tehnologiilor mobile în genul Square, PayPal, Google Pay sau Apple Pay, care vor depinde la rândul lor de rețelele de plată create de cardurile de credit sau de debit. Cardurile de credit se dovedesc și ele a fi foarte rentabile în acest scenariu, deoarece, pe de o parte, încurajează consumul și creșterea economică, pe de altă parte, reduc costurile, tranzacțiile electronice fiind mult mai ieftine decât cele pe hârtie. Și viitorul plăților cu telefonul mobil este foarte luminos în acest scenariu, conform cercetătorilor, iar succesul sistemului de plată M-Pesa, folosit de kenyeni, poate servi oricând ca model în acest sens țărilor dezvoltate.
Însă, pe cât de mari sunt promisiunile pe care le oferă scenariul optimist, pe atât de serioase sunt îngrijorările legate de măsurile de siguranță și de riscul ca infractorii să profite financiar de semenii lor. Chargeware, adware și malware sunt trei dușmani de temut în ceea ce privește plățile mobile, cărora tehnologia ar trebui să le vină de hac pentru a putea universaliza plățile mobile și digitale…
Scenariul vizionar este cel mai complex, pentru că în el, practic, orice este posibil. Din moment ce se descoperă planete noi, materiale noi, iar oamenii și dispozitivele fuzionează, se va recurge probabil la introducerea în corpul omenesc a unui dispozitiv de plată, la fel de firesc cum se recurge în momentul de față la introducerea unui stimulator cardiac persoanelor cu aritmii cardiace.
În acest scenariu „moneda spațială” este la fel de verosimilă ca și PayPal-ul Galactic, ca și Whuffie - moneda bazată pe reputație, inventată de scriitorul de science-fiction Cory Doctorow, ca și timpul ca monedă de schimb sau ca și portofelele neuronale în care ar fi încărcate emoțiile, visurile și ideile noastre. Iar asta presupune automat că mințile tuturor vor fi interconectate în cloud, ceea ce ar face posibilă tranzacționarea aproape oricărei activități neuronale.
Și spune drept, nu ți-ar plăcea să-ți încarci în creier limba franceză înainte de a pleca într-o vacanță la Paris? Pe de altă parte, piratarea minții umane, așa cum se întâmpla în filmul Inception (SF, SUA, 2010), ar deveni la fel de posibilă, iar acest gând nu poate decât să ne dea fiori. Aceste portofele neuronale ne-ar putea deschide o mulțime de posibilități, dar totodată ar putea reprezenta o cutie a Pandorei plină de monștri. Asta pentru că joaca cu mintea umană ar trebui să aibă niște limite foarte clare, pentru a nu ne trezi distruși de propria imaginație.
Iată mai jos, un scurt fragment din carte, în care autorul descrie ce formă ar putea lua această joacă cu mintea umană:
„Dacă mergi în vizită la Paris și vrei să înveți franceza, vei putea să-ți „cumperi“ cunoștințe de franceză de la un prieten, „vânzându-i“ în schimb experiența ta de arcaș olimpic. Dacă îți dorești un Halloween înspăimântător, vei putea „cumpăra“ coșmarul iubitei tale; sau ı̂i vei putea „vinde“ ceva ce ı̂și dorește ea, cum ar fi amintirea unei plimbări romantice pe plajă, de Ziua Indrăgostiților. Poate că, ı̂n loc să facă troc de amintiri, vânzătorii vor putea să creeze și să comercializeze experiențe personalizate, pe care să le insereze în mintea cumpărătorilor ca amintiri, pentru ca ei să se bucure, spre exemplu, că au marcat golul câștigător în finala Cupei Mondiale. Acest tip de monedă ar putea schimba radical modul în care ne comportăm unii cu alții, precum și concepția noastră despre identitatea personală.
Portofelul neuronal ar putea facilita chiar și transferul de energie. Ne-am putea „conecta“ cu toții la o rețea energetică. Dacă ți se face foame, vei putea cumpăra calorii de la altcineva, în schimbul surplusului tău de vitamina D, iar corpul tău va fi infuzat instantaneu cu energie. Procesul seamănă cu moneda energetică din lumea naturală, despre care am discutat în primul capitol. Când o plantă absoarbe lumina soarelui sau o maimuță mănâncă o banană, se creează un transfer de energie. În mod similar, în scenariul vizionar, „banii“ ar însemna, pur și simplu, ceea ce noi numim transferuri neuronale, chimice și biologice, adică ceva ce am apreciat și dorit dintotdeauna — un simbol al valorii.” (Kabir Sehgal, Cartea banilor)
Estomparea limitelor dintre oameni și bani, preconizează Sehgal, va duce la apariția în mod cert a unor noi piețe, valute și sisteme monetare uluitoare. Lucrurile ar putea deopotrivă evolua, sau involua (dacă aceste descoperiri vor fi folosite cu rea intenție) atât de mult, încât visul nostru frumos despre viitor s-ar putea transforma doar într-o clipă într-un coșmar întunecos. Depinde de noi așadar dacă viitorul va fi un vis frumos sau un coșmar îngrozitor…
Te invit să citești mai multe despre mintea, corpul și sufletul banilor, precum și despre trecutul, prezentul și viitorul lor, aici:
Leave a Comment