Oglinda prieteniei

Oglinda prieteniei

15.11.2017

Puține lucruri în viață te modelează mai mult decât oamenii din jurul tău și puține alegeri sunt mai importante decât să te decizi cu cine vei trăi. E valabil pentru noi toți și pentru toată viața noastră.

 

Prieteniile bazate pe utilitate îi aduc împreună pe oamenii care sunt de folos unul celuilalt. Gândește-te la partenerii de afaceri, colegii de muncă sau de echipă. În mod ideal, vă tratați unii pe ceilalți cu respect și bunătate. S-ar putea ca în timp să ajungeți să vă simpatizați. La început însă, ceea ce vă apropie este că vă sunteți de folos unul altuia. Asemenea relații fac parte din viața fiecărui om și pot fi cu adevărat valoroase. Astfel de prietenii pot fi însă și trecătoare: sunt predispuse să dispară de îndată ce încetați să vă mai fiți de folos în mod reciproc.

 

Există apoi prieteniile de plăcere. Sunt oameni în preajma cărora pur și simplu ne place să fim. Ne fac fericiți. Fiecare persoană ar trebui să aibă asemenea prieteni; ne distrăm de minune cu ei. E adevărat, de asemenea, că te poți bucura de compania lor ani la rând, iar apoi ajungi la un punct în care nu ți se mai pare că celălalt e amuzant și relația s-ar putea să moară.

 

Sprijinul prietenilor

 

Prietenii ne ajută să prosperăm. Ne ușurează poverile, ne luminează gândirea, ne îmbogățesc viața. Când ne pierdem din vedere angajamentele, ei ne reamintesc de ele. Când ne clătinăm, ne ajută să stăm drepți. Iar noi creștem în reziliență când facem același lucru pentru ei, deoarece nevoia de a fi puternic pentru alții dezvăluie rezerve de putere neexploatate în noi înșine.

 

Apelăm adesea la prieteni când luăm cele mai mari decizii din viață, nu pentru că ne vor sprijini necondiționat, ci tocmai pentru că nu o vor face. Pentru o cunoștință e ușor să dea la o parte o idee tâmpită cu un „Sună bine!”. Pentru un prieten însă, e iresponsabil să facă asta.

 

Prietenii ne contestă punctele slabe din gândire și din caracter. Când fac asta, ne fac mai buni. Prietenii buni ne ridică la un standard mai înalt atunci când suntem gata să ne găsim scuze. Prietenii ne înțeleg durerea, dar nu ne lasă să ne complacem în ea. Prietenii ne atrag atenția asupra lucrurilor pe care nu vrem să le vedem, și o fac nu din răzbunare sau cu cruzime, ci cu sinceritate, cu dragoste și cu dorința ca noi să trăim cea mai bună și mai plină viață posibilă.

 

Adevărata noastră imagine

 

Ni se pare că pe noi înșine ne vedem bine. Nu ne vedem. Oglinzile de bună calitate, produse în masă (care există de mai puțin de două sute de ani), sunt peste tot în viața noastră și poate că ne dau un sentiment foarte fals că ne putem vedea pe noi înșine așa cum ne văd alții. Dar de fiecare dată când ne uităm la noi ‒ fie că ne examinăm reflexia în oglindă sau ne analizăm acțiunile în memorie ‒ ne vedem doar dintr-o singură perspectivă: a noastră. Bineînțeles, putem încerca să ne vedem din alte unghiuri. Țrebuie însă să ne luptăm cu puternicele tendințe omenești de a ne acoperi sau de a ne amplifica imperfecțiunile, de a ignora sau de a ne concentra excesiv pe punctele slabe, de a ne uita la fiecare trăsătură și la fiecare acțiune a noastră în lumina cea mai blândă sau cea mai aspră posibil.

 

Pentru că ne este atât de greu să ne privim obiectiv pe noi înșine, vom fi mereu orbi, cel puțin față de unele dintre defectele noastre. Această orbire ne slăbește.

Ne gândim adesea că prietenii noștri ne ajută când suntem slabi. Și o fac. Este însă adevărat și că devenim mai puternici atunci când avem prieteni pentru care să fim puternici.

 

Oglinda prieteniei ne ajută să vedem potențialul din noi și ne forțează să ne dezlănțuim. Putem găsi exemple valoroase în „Reziliența” lui Eric Greitens.

 

 

Leave a Comment