Acest site folosește module cookie.

Unele dintre aceste module cookie sunt esențiale, în timp ce altele ne ajută să ne îmbunătățim experiența prin furnizarea de informații despre modul în care site-ul este utilizat.

Pentru informații mai detaliate despre cookie-urile pe care le folosim, vă rugăm să consultați Politica de confidentialitate

Acceptați setările curente

Andrei Dinulescu: Îmi doresc să ajut România să nu mai fie codașa Europei la inovație

Admin ACT si Politon 08.09.2020 0 Comentarii
Einstein spunea despre creativitate că este inteligența care se distrează, în timp ce Picasso credea că principalul inamic al creativității este bunul simț. Așadar, dacă ar fi să punem cap la cap cele două raționamente, constatăm că cei mai creativi oameni ai lumii nu au făcut altceva decât să se joace cu inteligența lor, scuturându-se totodată din toți rărunchii de tot ce au spus sau au propus cei dinaintea lor și șocând astfel lumea cu niște idei ce păreau poate prea îndrăznețe. Privind astfel lucrurile, rețeta creativității pare a fi extrem de simplă: o joacă cu jucării reinventate.
 
 
Dacă dai o căutare pe Google în limba engleză în legătură cu modalitățile în care ai putea fi mai creativ, motorul de căutare îți întoarce cu generozitate în doar 45 de secunde peste trei miliarde de rezultate, constând în cărți și articole de presă sau de blog pe această temă. 
 
 
Așadar, creativitatea ne preocupă la scară largă. Vrem să fim mai creativi pentru a capta atenția cât mai multor oameni, pentru a vinde mai bine, pentru a câștiga mai mulți clienți fideli, pentru a deveni mai populari, pentru a fi ținuți minte, etc. 
 
 
Vrem să fim mai creativi pentru ca ideile noastre să conteze, și, pe cât posibil, să facă diferența într-o lume globalizată în care interioarele și exterioarele au început să semene tot mai mult, indiferent dacă vorbim de interioare și exterioare umane sau materiale. Vrem să fim mai creativi până la urmă pentru ca noi înșine să contăm.
 
 
Într-un studiu realizat de World Economic Forum pe tema modului în care se vor schimba așteptările angajatorilor în viitor cu privire la aptitudinile pe care vor trebui să le dețină angajații, se arată că, printre cele mai cerute competențe ale angajaților în 2022 se numără:
 
Gândirea analitică și inovația;
 
Învățarea activă și strategiile de învățare;
 
Creativitatea, originalitatea și inițiativa;
 
Gândirea critică și analiza;
 
Rezolvarea de probleme complexe;
 
Leadershipul și influența socială;
 
Inteligența emoțională.
 
Așadar, angajatul viitorului ori va fi creativ, ori, cel mai probabil, nu prea va mai avea căutare pe piața muncii. 
 
 
Dar creativitatea, ai să spui, nu e pentru toată lumea. Nu poți să îi ceri unui expert în matematică să fie la fel de creativ ca un artist. Dar, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa. Potrivit lui Andrei Dinulescu, Founder & Visual Ambassador Buro BRAND Eastern Europe creativitatea este o aptitudine pe care o avem cu toții, doar că mulți dintre noi nu ne-am mai folosit-o de foarte mult timp. Tot ce trebuie să facem este să începem să ne lăsăm din nou mintea să se minuneze asemenea unor copii, să dezasamblăm lucrurile și să le refacem într-o altă manieră, să ne întrebăm de ce așa și nu altfel, iar ideile noi nu vor întârzia să apară. 
 
Dar inovația și ideile geniale pot fi stimulate să apară și în alte moduri. Despre patru astfel de metode ne vorbește „Marele Maestru al Inovației” Rowan Gibson în cartea „Cele 4 lentile ale inovației”
 
 
„Cele 4 lentile ale inovației” este o lectură obligatorie pentru toți cei care activează în industriile creative. Rowan Gibson „dezasamblează” procesul creativ în paginile acestei cărți, punându-ți astfel la dispoziție niște modalități cât se poate de la îndemână de a trezi geniul creator chiar și în cele mai lipsite de inspirație zile. De fapt, este vorba chiar despre o formulă a inovației pe care o vei putea aplica ori de câte ori vei avea nevoie de idei geniale pentru tine sau organizația ta.
 
În paginile acestei cărți vei găsi mai exact:
 
 
O călătorie intelectuală care te va purta din trecutul antic până în viitorul pe cale să devină realitate în căutarea sursei geniului creator;
 
Modelele de gândire specifice care îi duc în mod consecvent pe inovatori către momentele lor de descoperire;
 
Cele mai bune surse de inspirație care au „funcționat” la marii gânditori în Renaștere dar și ce îi inspiră pe vizionarii de astăzi în afaceri;
 
Cum funcționează de fapt creierul nostru, și de ce ne este atât de greu să gândim „outside the box”?
 
Cum se nasc marile idei în mintea marilor savanți precum: Arhimede, Einstein, Edison, Steve Jobs, Jeff Bezos sau Elon Musk.
 
 
Despre această carte extrem de utilă și de interesantă și autorul ei, despre cum poți deveni și tu la fel de creativ ca și mințile geniale ale acestui secol și ale secolelor trecute, despre formula inovației a lui Rowan Gibson și modul în care au folosit-o cele mai de succes branduri pentru a se impune pe piață, a discutat colaboratoarea noastră Antoaneta Banu cu invitatul ei Andrei Dinulescu – Founder & Visual Ambassador Buro BRAND Eastern Europe -  în cadrul unei noi ediții a emisiunii ACT și Politon Talk Live intitulate: #TheReinventor: Cele 4 lentile ale inovației.
 
 
 
 
Emisiunea online ACT și Politon Talk Live este un proiect media unic în România, în cadrul căruia moderatoarea Antoaneta Banu, learning-activator, dezbate subiecte de actualitate cu invitați avizați pornind de la titlurile de succes ale editurii. Emisiunea se difuzează LIVE, exclusiv online, de două ori pe săptămână (miercurea și vinerea de la ora 11.00) pe conturile de Facebook și de YouTube ale Editurii ACT și Politon.
 
 
https://www.facebook.com/actsipoliton 
 
https://www.youtube.com/channel/UCve0Ja2z5MlznC1b6tYVvsQ
 
 
După ce a acumulat o experiență de peste 15 ani în vânzări, marketing sau relații cu clienții în mai multe corporații și în mai multe țări, Andrei Dinulescu s-a hotărât să dea viața de corporatist pe cea de antreprenor, fondând Design Thinker, Lean & Agile Doer în cadrul căreia oferă consultanță și training, încurajând oamenii să fie mai creativi, să adopte gândirea disruptivă, să-și depășească condiția actuală și să se perfecționeze permanent.
 
 
În timp ce multora dintre noi concepte precum Visual Thinking sau Design Thinking nu ne spun mare lucru, pentru Andrei Dinulescu aceștia sunt termenii cu care lucrează zi de zi, încurajând oamenii să-i adopte. 
 
 
Prin Visual Thinking profesioniștii din domeniu încearcă să facă partea vizuală a comunicării la fel de importantă ca cea scrisă și verbală, în timp ce Design Thinking desemnează rezolvarea creativă a unor probleme. Cu alte cuvinte, Visual Thinking înseamnă să folosești elementele vizuale pentru a exprima idei sau procese. Din moment ce în ochi avem în jur de 70 – 75 % dintre receptorii senzoriali, iar 80 % dintre informațiile pe care le procesăm sunt vizuale, observăm cum capacitatea noastră de a folosi în mod creativ elementele vizuale în comunicare capătă o importanță tot mai mare, într-o lume în care cu toții ne dorim să obținem cât mai mult, cât mai repede, cu cât mai puțin efort. 
 
 
Despre Visual Thinking și Design Thinking, despre cum te pot ajuta aceste cursuri să comunici mai bine și mai eficient, despre „Cele 4 lentile ale inovației” și autorul ei Rowan Gibson recunoscut pentru meritele sale în domeniul inovației, despre formula inovației și cum o poate folosi fiecare dintre voi pentru a fi mai creativ și a genera idei mai bune, a discutat colaboratoarea noastră Antoaneta Banu în cadrul Emisiunii ACT și Politon Talk Live, care l-a avut ca invitat pe Andrei Dinulescu.
 
 
 
În cadrul interviului de mai bine de o oră, cei doi, și în special Andrei Dinulescu, au vorbit, foarte vizual, și despre:
 
 
Statisticile europene care ne clasează pe ultimul loc la capitolul inovație și ce am putea face pentru a urca mai sus în acest clasament;
 
„Cele 4 lentile ale inovației” de Rowan Gibson o carte foarte actuală în această perioadă când toată lumea se reinventează fie la nivel individual, fie la nivel de business sau organizație;
 
Rowan Gibson - un autor excepțional și un maestru al inovației;
 
Cele patru tipare (lentile) ale inovației și tiparele mentale care ne împiedică să ne dăm frâu liber imaginației;
 
Contestarea ortodoxiilor sau ca să faci loc ideilor noi, uită de ceea ce e vechi (restricții și bariere mentale, cutume, etc)
 
Valorificarea tendințelor – valorificarea trendurilor sau a semnalelor pe care le primim din piață, și încercarea de a ne imagina viitorul în funcție de acestea.
 
Canalizarea resurselor – O companie nu e doar o sumă de departamente, o companie este o sumă de abilități, o serie de bunuri strategice. Prin urmare, mentalitatea unei companii ar trebui să fie că nu contează ce portofoliu de produse și servicii are și ce resurse financiare, important este să aibă anumite abilități în companie, anumite bunuri strategice cu ajutorul cărora se poate dezvolta.
 
Înțelegerea nevoilor sau importanța de a vorbi cu clienții, de a observa comportamentul acestora când folosesc un serviciu sau un produs. Clienții nu trebuie priviți ca niște cifre într-un tabel, ci pur și simplu ca oameni cu emoții, valori, atitudini și comportamente. În momentul în care toate acestea sunt făcute vizibile, e mult mai simplu să înțelegi ce nevoi au și cum le poți satisface.
 
 
 
Te invit așadar să urmărești întregul interviu cu Andrei Dinulescu, un interviu care va fi cu siguranță cea mai vizuală discuție la care ai participat în ultima vreme:
 
 
https://www.facebook.com/1422968087949705/videos/3355738037816792
 
 
 
Dar și să descoperi cartea care a stat la baza acestei discuții extrem de interesante:
 
 
https://actsipoliton.ro/ROWAN-GIBSON-cele-4-lentile-carte
 
 
Folosește aceste resurse pentru a te bucura mereu de idei geniale, chiar și în cele mai neinspirate momente pentru că:
 
„Cu o anumită ghidare din partea experților, cu instrumentele potrivite și un pic de practică oricine poate să-și îmbunătățească abilitățile creative. Odată ce acceptăm că creativitatea nu este un har dobândit la naștere de unii oameni excepționali, ci o abilitate care poate fi predată și dobândită, putem începe să accesăm în mod serios potențialul latent pentru inovație pe care fiecare dintre noi îl avem.” (Rowan Gibson, Cele 4 lentile ale inovației)
 
 

Leave a Comment