Tehnologia Blockchain este noul internet?

Tehnologia Blockchain este noul internet?

04.09.2017

Blockchainul este o invenție ingenioasă care nu poate fi contestată – fructul gândirii unei persoane sau a unui grup de persoane cunoscut sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Dar de atunci a evoluat în ceva mult mai măreț, și principala întrebare pe care o adresează fiecare persoană este: Ce anume e blockchainul?

Permițând informației digitale să fie distribuită, dar nu și copiată, tehnologia blockchain a creat structura unui nou tip de internet. Inițial concepută pentru moneda digitală, bitcoin, comunitatea tech descoperă acum noi forme de utilizare pentru această tehnologie.

 

Noutatea tehnologiei blockchain a ajuns pentru prima dată în România cu „Revoluția Blockchain. Despre felul în care tehnologia aflată la baza bitcoinului transformă banii, afacerile și lumea” de Don Tapscott și Alex Tapscott.

 

O cunoaștere de bază a acestei noi tehnologii arată motivul pentru care este considerată revoluționară.

Sperăm să vă fie de folos acest ghid al blockchainului.

 

Ce este tehnologia blockchain?

 

O bază de date distribuită

 

Imaginați-vă o foaie de calcul ce este duplicată de mii de ori de-a lungul unei rețele de computere. Apoi gândiți-vă că această rețea este programată să actualizeze în mod constant acea foaie de calcul, și veți reuși să înțelegeți la nivel primar ce înseamnă blockchainul.

Informația stocată în blockchain există ca o bază de date comună și mereu actualizată. Acest mod de a utiliza rețeaua are beneficii evidente. Baza de date de tip blockchain nu este stocată într-un singur loc, iar acest lucru înseamnă că registrele pe care le ține se află realmente în domeniul public și sunt ușor de verificat. Nu există o versiune centralizată a informației ca să poată fi spartă de un hacker. Existentă pe milioane de computere în mod simultan, acest tip de informație poate fi accesibilă oricui pe internet.

Pentru a merge mai în profunzime cu comparația unei foi de calcul Google, mai jos aveți un fragment ce aparține unui specialist blockchain.

 

Blockchain comparat cu Google Docs

 

„Modul tradițional de a pune la comun documentele asupra cărora se lucrează în colaborare este acela de a trimite un document Microsoft Word unui alt destinatar și a-i cere să facă o verificare. Problema pe care o ridică acest proces este că trebuie să aștepți ca cealaltă persoană să termine, înainte de a putea vedea modificările sau de a putea face, la rândul tău, alte modificări, pentru că ești blocat până când termină celălalt. Acesta este modul în care funcționează bazele de date astăzi. Nu este posibil ca două persoane diferite să gestioneze aceeași înregistrare. În acest fel băncile mențin balanța plăților și a transferurilor; blochează accesul pentru scurt timp (sau diminuează balanța) în timp ce fac un transfer, apoi actualizează în cealaltă parte, după care redeschid accesul (sau actualizează din nou). Cu Google Docs (sau foile de calcul Google), ambele părți au acces la același document în aceeași perioadă de timp și versiunea unică a documentului este mereu vizibilă ambelor părți. Este ca un registru contabil, dar este un document comun. Acest aspect al distribuirii este cu atât mai important cu cât este vorba despre un număr mai mare de oameni care pun la comun informațiile.

Imaginați-vă numărul de documente legale ce ar trebui utilizate astfel. În loc să fie trecute de la o persoană la alta, fără ca diferitele versiuni să fie sincronizate, de ce nu ar putea fi toate documentele puse la comun, în loc să fie transmise înainte și înapoi? Numeroase tipuri de contracte legale s-ar preta de minune unui astfel de flux de lucru. Nu ai nevoie de blockchain pentru a pune la comun un document, dar analogia cu acest tip de document este foarte puternică.”

Willian Mougayar, consultant capital de risc, antreprenor, jucător la bursă, strateg și specialist blockchain

 

Durabilitatea și robustețea blockchainului

 

Tehnologia blockchain este asemenea internetului, care are o soliditate intrinsecă. Pentru că stochează blocuri de informații care sunt identice în rețea, blockchainul:

 

1. Nu poate fi controlat de o singură entitate.

 

2. Nu are nici măcar un singur punct sensibil.

 

Bitcoinul a fost inventat în 2008. De atunci, blockchainul bitcoin a fost operativ fără întreruperi semnificative. (Fiecare dintre problemele care au fost asociate cu bitcoinul s-au datorat hackerilor sau managementului defectuos. Cu alte cuvinte, aceste probleme au venit de la utilizatori cu intenții rele sau au fost cauzate de erori umane, nu de erori ale conceptului de bază.)

De 30 de ani încoace, internetul însuși demonstrează cât este de solid. Este un palmares ce indică un viitor luminos pentru tehnologia blockchain, pe măsură ce continuă să se dezvolte.

 

„Oricât de revoluționar ar suna asta, blockchainul chiar este un mecanism ce contribuie la responsabilizarea fiecărui utilizator. Nu vor mai exista probleme de tranzacționare, erori tehnice sau umane, sau vreun schimb făcut fără să existe consensul ambelor părți implicate. Dincolo de aceste lucruri, domeniul cel mai important în care blockchainul este de ajutor îl constituie garantarea validității unei tranzacții, înregistrând-o nu numai într-un registru principal, ci și într-un sistem distribuit de registre conexe, toate conectate printr-un mecanism sigur de validare.”

– Ian Khan, speaker TEDx, autor, vizionar în domeniul tehnologiei

 

Transparență și incoruptibilitate

 

Rețeaua blockchain există într-o stare de consens, având proprietatea de a se actualiza singură și automat la fiecare 10 minute. Un tip de ecosistem de auto-auditare a valorilor digitale, această rețea înregistrează fiecare tranzacție care se întâmplă într-un interval de 10 minute. Fiecare grup de tranzacții actualizate este considerat un „bloc”. Din aceste considerații rezultă două proprietăți importante:

 

1. Transparența datele sunt încorporate în rețea ca un întreg ce este, prin definiție, public.

 

2. Nu poate fi corupt modificarea oricărei unități de informație din blockchain ar însemna rescrierea întregii rețele, care ar implica o putere de calcul uriașă.

 

Teoretic, acest lucru ar putea fi posibil. În practică, este puțin probabil să se întâmple. Preluarea controlului asupra sistemului pentru a genera bitcoin, de exemplu, ar avea ca efect distrugerea valorii sale.

 

„Blockchainul rezolvă problema manipulării. Atunci când vorbesc despre aceste lucruri în Vest, oamenii îmi spun că au încredere în Google, Facebook sau în băncile lor. Dar restul lumii nu are prea mare încredere în organizații și corporații – mă refer la Africa, India, estul Europei sau Rusia. Nu este vorba de locurile în care oamenii sunt cu adevărat bogați. Oportunitățile pe care le oferă blockchainul sunt mai mari în țările care nu au ajuns încă la un nivel atât de ridicat de dezvoltare.”

– Vitalik Buterin, inventatorul Ethereum

 

O rețea de noduri

 

Blockchainul este format dintr-o rețea de așa-numite „noduri” de calcul.

 

Nodul (computer conectat la rețeaua blockchain și care folosește un client de internet ce rezolvă sarcinile de validare și retransmitere a tranzacțiilor) primește o copie a blockchainului, care se actualizează în mod automat în momentul în care se face logarea la rețea.

 

Împreună creează o puternică rețea de nivel 2, o viziune cu totul diferită pentru modul în care poate funcționa internetul.

Fiecare nod este un „administrator” al blockchainului, și se loghează voluntar la rețea (în acest sens rețeaua este descentralizată). Totuși, fiecare are un avantaj din faptul că participă la rețea: șansa de a câștiga bitcoin.

 

Se spune că nodurile „extrag” (eng. mining) bitcoin, dar termenul este folosit în mod greșit. De fapt, fiecare intră în competiția de a câștiga bitcoini rezolvând probleme de calcul. Bitcoinul a fost motivul pentru care a fost inițial creat blockchainul. Însă, în prezent, este recunoscut doar ca prima din multiplele aplicații pe care le poate avea această tehnologie.

Se estimează că există deja 700 de cripto-monede de tipul bitcoin (valută ce poate fi folosită la schimb). De asemenea, în prezent sunt active sau se află în stadiul de dezvoltare o mulțime de alte aplicații și posibile adaptări ale conceptului original de blockchain.

 

„Bitcoinul funcționează pe același principiu ca un fax. Un singur fax nu are prea mare importanță. Dar o lume în care fiecare dispune de un fax reprezintă un lucru de mare valoare.”

– Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei Americii.

 

Ideea descentralizării

 

Blockchainul a fost gândit ca o tehnologie descentralizată

 

Orice se întâmplă în blockchain este o funcție a rețelei ca întreg. De aici rezultă câteva implicații importante. Prin crearea unei noi modalități de a verifica tranzacțiile, anumite aspectele ale comerțului tradițional ar putea deveni redundante. Schimburile de pe piața de valori devin aproape simultane în blockchain, de pildă – sau ar putea face cu totul publice anumite tipuri de ținere a evidenței, cum ar fi un registru de teren. Și descentralizarea este deja o realitate.

O rețea globală de computere utilizează tehnologia blockchain pentru a gestiona împreună baza de date care înregistrează tranzacțiile bitcoin. Asta înseamnă că bitcoinul este gestionat de propria rețea, și nu de o autoritate centrală. Descentralizarea înseamnă că rețeaua utilizează un sistem peer-to-peer (de la utilizator la utilizator). Formele de colaborare în masă care devin astfel posibile de-abia încep să fie studiate.

 

„Cred că rețelele descentralizate vor fi următorul val uriaș în tehnologie.”

– Melanie Swan, autoare a Blockchain: proiect pentru o nouă economie, 2015

 

Cine va utiliza blockchainul?

 

Nu e nevoie să înțelegi modul în care funcționează blockchainul ca infrastructură web, pentru a-l putea utiliza.

În prezent, lumea finanțelor oferă cel mai puternic exemplu pentru utilizarea acestei tehnologii. Transferul internațional de bani, de exemplu. Banca mondială estimează că peste 430 de miliarde de dolari au fost transferați în 2015. Și în acest moment există o cerere foarte mare de dezvoltatori blockchain.

 

Blockchainul are potențialul de a elimina intermediarii în acest tip de tranzacții. Puterea de calcul personală a devenit accesibilă publicului larg prin inventarea interfețelor grafice de utilizator (GUI), care iau forma unui computer „desktop”. În mod similar, cele mai folosite GUI-uri proiectate pentru blockchain sunt așa numitele aplicații „de portofel”, pe care oamenii le folosesc pentru a cumpăra lucruri cu bitcoin și pe care le stochează alături de alte cripto-monede.

Tranzacțiile online sunt legate îndeaproape de procesul de verificare a identității. Este ușor de imaginat modul în care aceste aplicații de portofel se vor transforma, în următorii ani, pentru a include alte tipuri de management al identității.

 

„Identitatea online și reputația vor fi descentralizate. Vom avea posesia datelor care ne aparțin”.

– Willian Mougayar, autorul Blockchain: Promise, Practice, and Application of the Next Internet Technology (Afacerea Blockchain: promisiuni, practică și aplicația următoarei tehnologii a internetului), 2016

 

Blockchainul & îmbunătățirea securității

 

Stocând informațiile pe tot cuprinsul rețelei, blockchainul elimină riscurile ce provin din stocarea centralizată.

Rețeaua nu are puncte centralizate de vulnerabilitate pe care hackerii să le poată exploata. Internetul zilelor noastre are probleme de securitate pe care le cunoaștem cu toții. Fiecare dintre noi depinde de sistemul „utilizator/parolă” pentru a n-și proteja identitatea și informațiile de valoare online. Metodele de securitate blockchain folosesc tehnologia criptării.

 

Bazele acestora sunt așa numitele „chei” publice și private. O „cheie publică” (un șir lung de numere generat la întâmplare) reprezintă o adresă de utilizator în blockchain. Monedele bitcoin transmise în rețea sunt înregistrate ca aparținând acelei adrese de utilizator. „Cheia privată” este asemenea unei parole ce oferă posesorului accesul la bitcoin sau la alte valori digitale. Stocarea datelor în blockchain este incoruptibilă. Aceasta este o certitudine, deși protecția valorilor digitale presupune protejarea cheii private printr-o copie printată, creând ceea ce se numește un portofel de hârtie.

 

O rețea de nivel doi

 

Cu tehnologia blockchain, rețeaua web câștigă un nou nivel de funcționalitate.

Deja utilizatorii pot realiza tranzacții în mod direct unul cu celălalt – tranzacțiile bitcoin în 2016 ajung la peste 200.000 de dolari pe zi. Datorită securității suplimentare oferite de blockchain, noile afaceri realizate pe internet sunt pe cale de a se disocia de modul tradițional de funcționare al instituțiilor financiare.

Goldman Sanchs consideră că tehnologia blockchain deține un potențial uriaș pentru a optimiza transparența și modalitățile de contractare, și ar putea duce la economii de peste 6 miliarde de dolari pe an.

 

Blockchain este un nou Web 3.0?

 

Blockchain dă utilizatorilor posibilitatea de a crea valoare și validează informația digitală. Ce fel de noi aplicații de business ar putea rezulta din asta?

 

  • Contracte inteligente

 

Tehnologia registrelor distribuite dă posibilitatea codării unor contracte simple ce vor fi executate atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Ethereum este un proiect blockchain care poate fi utilizat gratuit și care a fost dezvoltat în mod specific pentru a da curs acestei posibilități. Totuși, în acest stadiu primar, Ethereum are potențialul de a utiliza beneficiile blockchainurilor cu un impact global.

La nivelul actual de dezvoltare a tehnologiei, contractele inteligente pot fi programate să îndeplinească unele funcții simple. De exemplu, un derivat financiar poate fi plătit când un anumit instrument financiar ajunge la o anumită cotă, tehnologia blockchain și bitcoinul făcând ca plata să fie automată.

 

  • Economie participativă

 

Cu firme precum Uber sau AirBnB care s-au dezvoltat atât de rapid, economia de acest tip demonstrează deja că are succes. În prezent, utilizatorii care vor să gestioneze un serviciu de utilizare la comun a mașinilor trebuie să folosească un intermediar de tip Uber. Activând plățile directe între utilizatori, blockchainul deschide ușa interacțiunii directe dintre părți – rezultând un sistem economic cu adevărat descentralizat.

Un alt exemplu este OpenBazaar, care utilizează blockchainul pentru a crea o aplicație peer-to-peer de tip eBay. Descărcând aplicația în computer, pot fi realizate tranzacții între utilizatorii OpenBazaar fără a plăti taxe pentru acest lucru. Faptul că nu există reguli în protocol înseamnă că reputația personală a utilizatorilor va deveni și mai importantă pentru interacțiunile de afaceri decât este în prezent pe eBay.

 

  •  Stângerea de fonduri

 

Inițiativele de strângere de fonduri precum Kickstarter și Gofundme sunt deschizătoare de drumuri pentru economia emergentă de tip peer-to-peer. Popularitatea acestor site-uri sugerează faptul că oamenii simt nevoia unei implicări directe în dezvoltarea produselor. Blockchainul duce acest interes la un nivel superior, având potențialul de a crea fonduri de capital de risc bazate pe finanțări publice de tip croudsourcing.

În 2016, un experiment de acest tip și care funcționează pe Ethereum, DAO (Decentralized Autonomous Organization – Organizația autonomă descentralizată), a strâns colosala sumă de 200 milioane de dolari în doar 2 luni. Participanții au cumpărat tokenuri DAO ce le-au permis să voteze contractele inteligente de investiții pentru capitalul de risc (puterea votului era direct proporțională cu numărul de tokenuri DAO pe care îl dețineau). O problemă ulterioară în acest proiect de strângere de fonduri a demonstrat faptul că lansarea nu a fost organizată corespunzător, având consecințe dezastruoase. Cu toate astea, experimentul DAO a sugerat faptul că blockchainul are capacitatea de a ne direcționa spre o „nouă paradigmă a cooperării economice”.

 

  • Guvernanță

 

Făcând rezultatele transparente în întregime și accesibile public, această tehnologie a bazelor de date puse la comun ar putea aduce o transparență totală a alegerilor sau a oricărui alt mod de votare. Contractele inteligente bazate pe Ethereum ar putea ajuta la automatizarea procesului.

Aplicația Boardroom ajută organizațiile în luarea deciziilor utilizând blockchainul. Practic, asta înseamnă că administrarea unei companii devine cu totul transparentă și verificabilă în ce privește gestionarea valorilor digitale, a capitalurilor sau a informației.

 

  • Auditul lanțului de producție și distribuție

 

Există din ce în ce mai mulți consumatori care doresc să cunoască adevărul despre produsele pe care le vând companiile. Tehnologia registrelor distribuite în mod public oferă o modalitate destul de ușoară pentru a putea verifica dacă informațiile date de companii sunt adevărate. Transparența vine odată cu marcarea temporală realizată prin blockchain ce poate conține data și locul – de exemplu, referitoare la diamante produse conform eticii – ce pot corespunde unui număr de produs.

Compania Provenance din Anglia, de exemplu, oferă un audit al lanțului de producție și distribuție pentru o serie de produse. Folosind blockchainul Ethereum, un proiect pilot al companiei Provenance asigură consumatorii că peștele vândut în restaurantele de sushi din Japonia a fost pescuit în mod sustenabil în Indonezia.

 

  • Stocarea fișierelor

 

Stocarea descentralizată a fișierelor pe internet aduce beneficii clare. Distribuirea lor în rețea le protejează de atacuri informatice sau de pierdere.

Inter Planetary File System (IPFS) explică destul de simplu modul în care ar putea opera o astfel de rețea bazată pe distribuire. La fel cum bittorentul transferă date pe internet, IPFS se debarasează de nevoia relațiilor centralizate dintre client și server (adică de modul în care funcționează rețeaua în prezent). Un internet compus în întregime din website-uri descentralizate are capacitatea de a mări viteza de transfer și de transmisie. O astfel de îmbunătățire nu este doar convenabilă. Reprezintă o îmbunătățire necesară a sistemului web, care în prezent este suprasolicitat.

 

  • Piața de predicții

 

S-a demonstrat că prezicerea probabilității unui eveniment prin crowdsourcing are un grad ridicat de acuratețe. Opiniile oarecare anulează prejudecățile ce nu au fost luate în calcul și care denaturează rezultatul. Piețele de predicții care generează venituri în funcție de rezultatul evenimentelor sunt deja destul de atractive. Blockchainul este un domeniu în care „înțelepciunea maselor” și-ar putea găsi alte aplicații în anii următori.

Deși este încă în versiunea Beta, aplicația de tip piață de predicții Augur face oferte publice pe baza rezultatelor evenimentelor care se desfășoară în realitate. Participanții pot câștiga pariind pe predicția pe care o cred adevărată. Cu un cost minim (mai puțin de un dolar), oricine poate adresa o întrebare, poate crea o cotă bazată pe o posibilitate de variante de răspuns și poate colecta o jumătate din câștigurile care sunt generate.

 

  • Protecția proprietății intelectuale

 

Așa cum știm deja, informația digitală poate fi reprodusă la infinit – și distribuită fără granițe datorită internetului. Acest aspect a oferit utilizatorilor de web o mină de aur pentru conținut gratuit. Totuși, deținătorii de copyright nu au fost atât de norocoși, pierzând controlul proprietății intelectuale și, în consecință, suferind din punct de vedere financiar. Contractele inteligente ar putea proteja copyrightul și ar putea vinde în mod automat, online, lucrările creative, eliminând riscul de copiere și redistribuire.

Mycelia folosește blockchainul pentru a crea un sistem de distribuire a muzicii de tip peer-to-peer. Fondată în Anglia de cântăreața și compozitoarea Imogen Heap, aplicația permite muzicienilor să vândă cântecele direct publicului, precum și producătorilor sau caselor de discuri – toate aceste funcții fiind permise în mod automat prin contractele inteligente. Capacitatea blockchainului de a emite plăți mici în cripto-monedă fracționată (microplăți) sugerează faptul că această modalitate ar putea avea șanse reale de succes.

 

  • Internetul lucrurilor (IoT)

 

Ce este IoT? Controlul prin internet al anumitor tipuri de aparate electronice – de exemplu, monitorizarea temperaturii într-un depozit. Contractele inteligente ar putea transforma acest sistem de control făcându-l posibil în mod automat. O combinație de softuri, senzori și rețea ar putea ajuta la schimbul de date între obiecte. Rezultatul ar putea mări eficiența sistemelor și ar scădea costurile de monitorizare.

Cei mai mari jucători de pe piața producției, tehnologiei și telecomunicațiilor sunt de acord asupra dominației IoT. Ne referim la Samsung, IBM și AT&T. Venind ca o extensie naturală a infrastructurii deja existente, controlată de operatori, aplicațiile IoT se vor extinde de la domeniul mentenanței predictibile a pieselor mecanice la analiza de date și managementul sistemelor automate la nivel macro.

 

  • Microrețelele autonome de energie de cartier

 

Tehnologia blockchain permite vânzarea și cumpărarea energiei regenerabile generate de microrețelele de cartier. Atunci când panourile solare produc energie în exces, un contract inteligent gestionat prin Ethereum o redistribuie în mod automat. Aceste tipuri de contracte inteligente automatizate ar putea avea multe alte aplicații pentru ca IoT să devină realitate.

Localizată în Brooklyn, Consensys este una dintre cele mai importante companii la nivel mondial care dezvoltă o serie de aplicații pentru Ethereum. Unul dintre proiectele în care sunt implicați este Transactive Grid, lucrând cu instalația de distribuție LO3. Acest prototip de proiect funcționează și utilizează contractele inteligente Ethereum pentru a monitoriza și a redistribui în mod automat energia produsă de microrețelele autonome. Aceste așa-numite „rețele inteligente” reprezintă un exemplu timpuriu al funcționalității IoT.

 

  • Managementul identității

 

Există o nevoie acută de un management mai bun al identității pe web. Abilitatea de a verifica identitatea este elementul fundamental al tranzacțiilor financiare care se desfășoară în mediul online. Totuși, soluțiile pentru riscurile de securitate implicate de comerțul online nu sunt printre cele mai bune. Tehnologia registrelor distribuite oferă metode îmbunătățite pentru a demonstra identitatea, împreună cu posibilitatea de a digitaliza documentele personale. Identitatea securizată va fi de asemenea importantă pentru tranzacțiile online – de exemplu, pentru economia comună. O reputație bună, la urma urmei, este cea mai importantă condiție pentru a realiza tranzacții online.

Dezvoltarea unor standarde pentru identitatea online s-a dovedit a fi un proces extrem de complex. Dincolo de provocările tehnice, o soluție universală pentru identitatea online necesită colaborare între entitățile private și guvern. Adăugați la asta și nevoia de a trece prin sistemele legale ale diferitelor țări și problema începe să capete o dificultate exponențială. E-Comerțul care se desfășoară în prezent pe internet utilizează certificatul SSL (micul lacăt verde), pentru a semnaliza tranzacțiile sigure pe web. Netki este un startup care și-a propus să creeze un standard SSL pentru blockchain. După ce a adunat fonduri de 3,5 milioane de dolari, Netki își va lansa produsele la începutul anului 2017.

 

  • AML și KYC

 

Practicile anti-spălare de bani (AML) și cunoașterea clientului (KYC) au un potențial ridicat pentru a fi adaptate la blockchain. În prezent, instituțiile financiare trebuie să facă un efort intensiv, în mai mulți pași, pentru fiecare client nou pe care îl acceptă. Costurile pentru KYC ar putea fi reduse prin verificarea încrucișată între instituții, sporind în același timp monitorizarea și eficacitatea analizei.

Startup-ul Polycoin are o soluție AML/KYC care implică analiza tranzacțiilor. Tranzacțiile considerate a fi fraudulente sunt trimise către un ofițer care le analizează. Un alt startup, Tradle, a dezvoltat o aplicație numită Încredere în Mișcare (Trust in Motion – TiM). Descrisă ca fiind un „Instagram al KYC”, TiM permite clienților să facă o poză a documentelor de identitate (pașaport, facturi de utilități). Odată verificate de către bancă, aceste date sunt criptografiate și stocate în blockchain.

 

  • Management de date

 

Astăzi, în schimbul datelor personale, utilizatorii pot folosi gratuit platforme sociale precum Facebook. În viitor, utilizatorii vor avea capacitatea de a gestiona și de a vinde datele generate de activitatea lor online. Deoarece poate fi ușor distribuită în cantități mici, bitcoinul – sau ceva asemănător – va fi cel mai probabil moneda folosită pentru acest tip de tranzacție.

Proiectul MIT Enigma înțelege că aspectul de confidențialitate a utilizatorilor este o condiție prealabilă esențială pentru crearea unei piețe a datelor cu caracter personal. Enigma utilizează tehnici criptografice pentru a permite divizarea seturilor de date individuale între noduri și, în același timp, pentru a efectua calcule în masă în întregul grup de date. Fragmentarea datelor face ca Enigma să aibă totodată un caracter scalabil (spre deosebire de soluțiile blockchain unde datele se repetă pe fiecare nod). O lansare a versiunii Beta este promisă în următoarele șase luni.

 

  • Înregistrarea titlului de teren

 

Ca registre accesibile publicului, blockchainul poate face tot felul de tipuri de ținere a evidenței mai eficiente. Titlurile de proprietate sunt un exemplu potrivit. Acestea tind să fie susceptibile de fraudă și să genereze cheltuieli costisitoare și muncă intensă pentru administrare.

Un număr de țări desfășoară proiecte de registru funciar bazate pe blockchain. Honduras a fost primul guvern care a anunțat o astfel de inițiativă în 2015, deși statutul actual al acestui proiect este neclar. În acest an, Republica Georgia a încheiat un acord cu Grupul Bitfury pentru a dezvolta un sistem de blockchain pentru titlurile de proprietate. Se pare că Hernando de Soto, economist de nivel înalt și avocat pentru drepturile de proprietate, va consilia proiectul. Cel mai recent, Suedia a anunțat că experimentează o platformă blockchain pentru titluri de proprietate.

 

  • Tranzacțiile de acțiuni

 

Potențialul de sporire a eficienței în procesul de decontare a acțiunilor reprezintă un caz de utilizare a blockchainului în procesul de tranzacționare. Atunci când se execută în sistem peer-to-peer (de la utilizator la utilizator), confirmările comerciale devin aproape instantanee (spre deosebire de cele trei zile pentru autorizare). În mod potențial, aceasta înseamnă că intermediarii – cum ar fi casa de compensare, auditorii și custozii – sunt eliminați din proces.

 

Numeroase burse de acțiuni și mărfuri desfășoară cercetări pentru implementarea aplicațiilor de tip blockchain pentru serviciile pe care le oferă, inclusiv ASX (Exchange Australian Securities), Deutsche Börse (bursa din Frankfurt) și JPX (Japan Exchange Group). Cel mai notabil, pentru că a fost primul care s-a mutat în această zonă, este Linq, dezvoltat de Nasdaq, o platformă pentru tranzacționarea pe piața privată (de obicei între companii aflate în stadiul de dinaintea lansării unei oferte publice inițiale și investitori). În parteneriat cu compania de dezvoltare a tehnologiei blockchain Chain, Linq a anunțat încheierea primului său schimb de acțiuni în 2015. Mai recent, Nasdaq a anunțat elaborarea unui proiect experimental de blockchain pentru votul proxy pe piața de valori din Estonia.

 

Articol prelucrat și tradus de pe site-ul blockgeeks.com.

 

Descoperiți tehnologia blockchain dezvăluită pentru prima dată în România cu „Revoluția Blockchain. Despre felul în care tehnologia aflată la baza bitcoinului transformă banii, afacerile și lumea” de Don Tapscott și Alex Tapscott. 

 

Leave a Comment