Acest site folosește module cookie.

Unele dintre aceste module cookie sunt esențiale, în timp ce altele ne ajută să ne îmbunătățim experiența prin furnizarea de informații despre modul în care site-ul este utilizat.

Pentru informații mai detaliate despre cookie-urile pe care le folosim, vă rugăm să consultați Politica de confidentialitate

Acceptați setările curente

10 lucruri pe care le-am învățat din Mitul antreprenorial despre business și… viață!

Admin ACT si Politon 06.02.2019 0 Comentarii
Recunosc că nu am și nu am avut niciodată vreo slăbiciune pentru afaceri. Și atunci… te întrebi probabil, de ce ai citi o carte de business dacă nu ai, și nici măcar nu intenționezi să ai, propriul business… 
 
 
Ei bine, răspunsul e destul de simplu. Din curiozitate. Pur și simplu, am vrut să înțeleg de ce peste 100.000 de firme românești au dat faliment sau au intrat în insolvență pe parcursul anului trecut… Recunosc însă că a existat și un mic interes de ordin strict personal, dat fiind faptul că în anturajul meu există câțiva antreprenori. Am vrut așadar să „verific” cumva dacă ceea ce am văzut și am auzit de la ei reprezintă o conduită bună, sau dimpotrivă, de business. 
 
 
Surprinzător, Mitul antreprenorial m-a făcut să văd multe greșeli pe care le fac posesorii de mici afaceri din jurul meu, cunoscuți sau necunoscuți. Cred cu tărie acum că, în România, nu doar micii antreprenori, dar și cei mai mari, mai au multe de învățat în ceea ce privește inovația în privința vânzărilor, cuantificarea și orchestrarea propriilor afaceri.  Mai mult decât atât, am început să cred cu convingere că, oricine (dar absolut oricine) poate pune pe picioare o mică afacere de succes, cu condiția să aibă la dispoziție un ghid explicit, dar și testat în prealabil, cum este cartea de față. 
 
 
Așadar, dacă ești pe cale să demarezi un mic business, Mitul antreprenorial îți poate fi ghid. Dacă ai deja un mic business (sau chiar mai mare) dar nu ești pe deplin mulțumit de modul cum decurge, și ți-ai dori să faci mai mult și mai bine, cartea de față te-ar putea ajuta să reiei totul de la 0, având în față o altă viziune despre ceea ce înseamnă cu adevărat să faci business. 
 
 
Nu voi relua aici detalii legate de structura cărții, de ideile ei principale și de felul cum te dirijează autorul spre o nouă viziune despre business. Toate aceste lucruri le găsești aici. Mă voi opri acum doar la câteva idei care mi-au plăcut foarte mult, tocmai pentru că nu se referă strict la business, ci la modul cum business-ul reflectă personalitatea antreprenorului, și mai mult decât atât, la modul cum business-ul ajunge să reflecte viața noastră, și cum viața noastră se reflectă, la rândul ei, în propriul nostru business:
 
 
1. Afacerea ta nu este nimic mai mult decât o reflectare distinctă a ceea ce ești. Recunosc că nu m-am gândit la asta până acum, dar privind în jur, la antreprenorii pe care îi cunosc, am constatat că într-adevăr, chiar așa este: dacă gândești superficial, și afacerea ta este superficială, dacă ești dezorganizat și afacerea ta va fi dezorganizată, dacă ești lacom, și angajații tăi vor fi lacomi, dacă informațiile tale despre ceea ce trebuie făcut în afacere sunt limitate, afacerea ta va reflecta această limitare. Așadar, dacă vrei ca afacerea ta să se schimbe, tu trebuie să te schimbi mai întâi. Prima schimbare care trebuie să aibă loc are de-a face cu ideea ta despre ceea ce înseamnă cu adevărat o afacere și de ce este nevoie pentru a o face să funcționeze.
 
 
2. Am fost amăgiți să credem că suntem o singură persoană. De fapt, în fiecare dintre noi coexistă mai multe personalități, care, de cele mai multe ori, nu se înțeleg prea bine între ele. Așa cum se întâmplă de exemplu cu antreprenorul, managerul și tehnicianul care coexistă în orice om de afaceri. „Cei trei indivizi” gândesc, acționează și au concepții total diferite despre business-ul la care muncesc „împreună” de aceea, în interiorul micului întreprinzător se poartă o eternă bătălie pe care niciuna din cele trei personalități nu o câștigă. „Cei trei” pot ajunge în cel mai bun caz la un compromis cu care vor cădea de acord spre binele business-ului la care „colaborează”.
 
 
3. Este evident că afacerile, ca și oamenii, trebuie să crească; iar odată cu creșterea vine schimbarea. Dacă nu poți ține pasul cu creșterea, redevii la loc mic sau dispari pur și simplu. Iar dacă business-ul tău dispare, se autodesființează pur și simplu, singurul vinovat ești tu și lipsa ta de viziune, de maturitate, incapacitatea ta de a anticipa, de a te adapta din mers, etc, etc…
 
 
4. Afacerea ta nu este viața ta. Odată ce recunoști că scopul vieții tale nu este să-ți servești afacerea, ci ea să servească vieții tale, poți începe să lucrezi la afacerea ta, nu în cadrul ei. Gândește-te la afacerea ta ca la ceva diferit de tine însuți, ca la o lume independentă, ca la un produs al eforturilor tale, ca la o mașinărie menită să îndeplinească o nevoie foarte specifică, ca la un mecanism care să-ți ofere mai multă viață, ca la un sistem de componente interconectate, ca la o cutie cu cereale, ca la o conservă de fasole, ca la ceva menit să satisfacă nevoile profund percepute, dar tăinuite, ale clienților tăi, ca la un loc care acționează profund diferit de toate celelalte locuri, ca la o soluție la problema altcuiva. Gândește-te la afacerea ta ca la orice, dar nu ca la o slujbă. 
 
 
5. Oamenii cu adevărat măreți au o viziune a vieții lor pe care o pun în practică absolut în fiecare zi. Ei nu doar muncesc în viață, ci muncesc la propria viață. Ei își petrec viața trăind viziunea pe care o au despre viitorul lor în prezent. Ei compară ce au realizat cu ceea ce intenționează să realizeze. Și acolo unde există o discrepanță între cele două, nu așteaptă prea mult ca să acopere diferența. Diferența dintre oamenii cu adevărat măreți și toți ceilalți este că cei dintâi își creează viața activ, în vreme ce toți ceilalți sunt creați de viața lor, așteptând pasiv să vadă unde îi va duce aceasta. Diferența dintre cele două este diferența dintre a trăi pe deplin și doar a exista. Diferența dintre cele două este aceea dintre a trăi cu un scop și a trăi la întâmplare. Oamenii măreți construiesc ceea ce Gerber numește „afaceri mature”, ceilalți construiesc afaceri care se opresc la stadiul „copilăriei” și care mor în cele din urmă…
 
 
6. Oamenii cumpără sentimente, speranțe, fantezie… nu marfă. Charles Revson, fondatorul Revlon și un mare antreprenor de succes, a spus cândva despre compania sa: „În fabrică, Revlon produce cosmetice, dar în magazin Revlon vinde speranță.” Marfa o constituie cosmeticele, produsul este speranța. Adevărul este că nimeni nu e interesat de marfă. Și în timp ce lumea devine din ce în ce mai complexă, iar mărfurile mai variate, sentimentele pe care le căutăm devin urgente, mai puțin raționale, inconștiente. Felul în care afacerea ta anticipează și satisface aceste sentimente este produsul tău. 
 
 
7. Aparentul haos al lumii este doar o reflectare a propriei noastre neliniști interioare. Dacă lumea reflectă o lipsă a bunului simț, e din cauză că fiecare dintre noi reflectă același lucru. Dacă lumea acționează de parcă n-ar ști ce face, e din cauză că fiecare dintre noi acționează la fel. Dacă lumea este violentă, și lacomă, și nemiloasă, și inumană, iar adesea de-a dreptul prostească, e din cauză că tu și cu mine suntem astfel. Așadar, dacă vrem să se schimbe lumea, trebuie să ne schimbăm mai întâi viața. Haosul nu este în afară, în toți ceilalți. Haosul este înăuntru, în mine și în tine.  
 
 
8. Calea pe care te afli acum, această cale antreprenorială, șerpuiește în jurul unor locuri, care uneori te vor uimi, iar alteori te vor șoca. Poți fi sigur că va fi oricum numai sigură nu, tocmai de aceea e atât de palpitantă! Este calea surprizei. Este calea angajamentului permanent. Și pentru că înseamnă toate astea la un loc, este cu adevărat calea vieții, sau, așa cum ar fi numit-o Rollo May, „calea libertății”. Astfel, libertatea nu înseamnă doar a spune „Da” sau „Nu” unei anumite decizii; înseamnă puterea de a ne modela și de a ne crea pe noi înșine. Libertatea este capacitatea de a folosi expresia lui Nietzsche „a deveni ceea ce suntem cu adevărat”. 
 
 
9. Mica ta afacere poate deveni un dojo, sala ta de antrenamente. În cartea sa „Zen în artele marțiale”, Joe Hyams ne spune ce este un dojo: Un dojo este un cosmos în miniatură, unde ne întâlnim cu noi înșine – cu frica, neliniștile, obiceiurile și reacțiile diferite pe care le avem. Este o arenă conflictuală restrânsă, unde ne confruntăm cu un adversar care de fapt nu este adversarul adevărat, ci mai degrabă un partener ce ne ajută să ne cunoaștem mai bine. Este un loc unde putem învăța foarte multe lucruri într-un timp foarte scurt despre cine suntem cu adevărat în realitate și cum reacționăm în fața situațiilor de viață. Conflictele care au loc în dojo ne ajută să facem față conflictelor din afara sălii de antrenament. Concentrarea totală și disciplina necesare pentru a studia artele marțiale se transferă în viața de zi cu zi. Activitatea în dojo este plină de surprize, orice moment este inedit, deci este, de asemenea o sursă de învățare sau – folosind terminologia Zen – o sursă de autoiluminare.
 
 
10. O mică afacere este o lume proprie. Un loc ce reacționează instantaneu la orice acțiune pe care o realizăm. Un loc unde putem exersa adoptarea ideilor într-un mod care ne schimbă viața. Un loc unde putem începe să testăm toate părerile pe care le avem despre noi înșine. Un loc în care întrebările sunt cel puțin la fel de importante precum răspunsurile, dacă nu chiar mai importante… Un loc unde regulile trebuie respectate și ordinea păstrată. Un loc pragmatic, nu idealist. Dar un loc în care idealismul trebuie să fie prezent pentru a servi pragmatismului. Este un loc unde lumea este redusă la o dimensiune ce poate fi gestionată. Suficient de mic pentru a fi receptiv, dar suficient de mare pentru a testa tot ce avem de testat. O adevărată sală de antrenament. O lume proprie…

Leave a Comment