Reperul normalităţii - Carte Tiparita
Chrisanna Northrup; 

Veți descoperi ce se întâmplă cu pasiunea pe măsură ce îmbătrânim, ce așteptări avem atunci când vine vorba despre sex, factorii care declanșează conflictele în căsnicie, dar și detalii picante, precum surprinzătoarea popularitate a anumitor poziții sexuale, numărul mediu de săruturi în cadrul cuplurilor fericite și nefericite sau modalitățile însuflețite în care indivizii de vârste, sex și naționalități diferite își descriu „seara romantică de vis”.

În mod esențial, sondajul pe baza căruia s-a realizat Reperul normalității este diferit de alte studii, deoarece examinează multe aspecte ale comportamentului în relație, pe lângă activitatea sexuală. Astfel aflaţi că: „cel puțin 83% dintre femei simt că partenerii lor nu sunt nici prea nebunatici, nici prea pudici, ci fix cum trebuie”, ”cuplurile care s-au îndrăgostit la prima vedere au mai multe șanse să fie satisfăcute sexual și la vârsta mijlocie”, ”după șase ani împreună ca un cuplu, cu 20% mai puțini bărbați și femei încă își consideră partenerii la fel de atrăgători cum îi considerau în primul an”, „cuplurile cele mai fericite fac dragoste de trei sau patru ori pe săptămână.”

Ce este normalitatea?

Reperul normalității conține o mulțime de soluții reale pentru a putea avea o viață de cuplu fericită.

Mai mult de jumătate din oamenii care au participat la sondaj au spus că partenerii lor actuali sunt „sufletele lor pereche”. Se pare că în rândul acestora, 83% dintre femei şi 82% dintre bărbaţi au spus că sunt foarte satisfăcuţi de vieţile lor amoroase.

Majoritatea populaţiei generale este atrasă de partener (74%). Totuși, cu cât o relaţie a durat mai mult, cu atât au existat mai multe șanse ca scânteia sexuală să se fi diminuat.

Când mai mulţi bărbaţi, aflaţi în relaţii nefericite, au fost întrebaţi ce-şi doresc cel mai mult de la partenerele lor, răspunsul (neaşteptat) a fost: Comunicare. De asemenea, acesta a fost şi răspunsul a 40% dintre femeile din relații nefericite.

Reperul normalității arată că cele mai fericite cupluri încep cu o conexiune pasională, dar ajung să se prețuiască unul pe celălalt ca pe cei mai buni prieteni. Se reconectează distrându-se împreună şi comunicând, în loc să se confeseze mai întâi altora (prietenilor).

Romantismul

Gesturile drăgăstoase produc plăcere şi sentimente profunde de exaltare, dragoste şi conexiune. La începutul unei relaţii, atât bărbaţii, cât şi femeile se îmbracă frumos pentru a le face pe plac noilor parteneri şi se străduiesc să îi surprindă şi să îi încânte. Pe măsură ce o relaţie progresează, comportamentul romantic devine mai subtil, exprimat mai degrabă prin acţiuni decât prin cuvinte. Momentele romantice de la început ajută dragostea să crească, dar trebuie să continue pe măsură ce relaţia se dezvoltă. Aparent, bărbaţii suferă mai mult decât femeile când percep un deficit de romantism.

Iată doar câteva dintre răspunsurile celor care au participat la sondaj, atunci când au fost întrebaţi cum şi-ar imagina o seară romantică:

„Să mergem undeva foarte discret, cum ar fi pe malul lacului, să bem ceva și să vorbim și poate să facem baie în pielea goală!” – femeie, 35 de ani, căsătorită, fără copii.

„Cină cu friptură, să venim acasă și să ne cuibărim în fața focului cu un pahar de vin” – femeie, 45 de ani, căsătorită, cu copii.

„Film de după-amiază, cina într-un loc pe care ea e entuziasmată să-l încerce, apoi la televizor acasă în timp ce ne sărutăm, înainte să ne îndreptăm spre dormitor.” – bărbat, 38 de ani, relație devotată.

Romantismul apare de la sine, atunci când oamenii vor să fie iubiţi şi doriţi de către partenerii lor

Afecţiunea

Afecţiunea poate oferi consistenţă unei relaţii, în special dacă importanţa ei este apreciată de ambii parteneri. Atunci când afecţiunea se diminuează, relaţia pierde o sursă elementară de putere.

40% din participanţii la acest proiect au spus că își exprimă rar sau niciodată afecțiunea prin mângâieri, ţinut de mână, sărutări sau îmbrăţişări în public. Doar 13% au declarat că îşi arată afecţiunea în public. Este mult mai probabil ca tinerii să îşi arate afecţiunea în public. După zece ani de relaţie sau la vârsta de 45 de ani, aproape jumătate dintre toate cuplurile încetează să mai arate afecţiunea în public.

Dacă aţi încetat să vă mai sărutaţi pasional când faceţi dragoste, ar trebui să discutaţi despre asta. Vorbiţi despre nevoia şi importanţa de a aduce înapoi acel fior de început şi de a vă bucura unul pe celălalt prin sărutat. Atingerea este un element foarte puternic de legătură cu partenerul vostru. Spre exemplu, masajul reprezintă nu doar o atingere plăcută, ci păstrează şi conexiunea atât de necesară dintre voi.

La nivel fiziologic, sexul este corelat cu producerea de dopamină şi oxitocină, doi hormoni care accelerează dragostea şi ataşamentul. Echilibrul sau dezechilibrul dintre sex şi dragoste sau intimitate poate face difereţa între o uniune conectată emoţional şi o experienţă superficială de tipul „hai s-o terminăm o dată”. Majoritatea cuplurilor fericite definesc contactul sexual drept „a face dragoste”.

Reperul Normalităţii arată că atunci când cuplurile sunt nesatisfăcute de viețile lor sexuale, există adesea un dezechilibru în dorința sexuală dintre parteneri. În rândul cuplurilor care au spus că sunt extrem de satisfăcute de viețile lor sexuale, 42% au spus, de asemenea, că dorințele sexuale ale ambilor parteneri se potrivesc aproape în mod egal. Doar 9% dintre cuplurile care au spus că sunt nesatisfăcute sexual în relație au declarat că dorințele lor sexuale se potrivesc în mod egal. Sexul este în mod clar mult mai plăcut dacă îl inițiază și îl doresc amândoi, decât dacă un partener îl iniţiază întotdeauna.

Mediul în care trăiţi poate să joace un rol important în formarea atitudinilor voastre sexuale. Mass-media, prietenii, familia, religia vă pot face să creşteţi cu mesaje pozitive sau negative, iar abordarea fiecăruia poate depinde de aceste mesaje. Terapeutul David Schnarch scrie că întotdeauna există un partener care are un nivel mai ridicat al dorinţei decât celuilalt.

„Îmi descopăr în sfârșit latura nebunatică și am devenit mult, mult mai fericită în relația mea.” – femeie, 43 de ani, căsătorită de 17 ani, cu copii.

Un număr considerabil de bărbaţi (39%) au spus că partenerele lor sunt prea pudice.

În privinţa orgasmului, trebuie menţionat că acesta nu are loc doar prin raport sexual. Cei mai mulți (78%) dintre respondenţii acestui sondaj își aduc partenerul la orgasm, cel puțin uneori, doar prin atingere.

Jucariile

Ei bine, jucăriile erotice se pare că au devenit foarte populare. În mai mult de jumătate din cupluri, cel puţin un partener foloseşte o jucărie erotică. Totuşi, „în timp ce Reperul Normalităţii reflectă acceptabilitatea și prezența larg răspândite ale acestor dispozitive, este în continuare adevărat că 13% dintre femei și 8% dintre bărbați sunt deranjați dacă partenerii lor folosesc o jucărie sexuală. O femeie tânără a spus că este de părere că e „demn de milă” când cineva „are nevoie” de o jucărie sexuală. Alții au criticat folosirea lor drept impersonală și egoistă.”

Comunicarea

Cuplurile au răspuns că cel mai satisfăcător lucru legat de relațiile lor este comunicarea.

„Comunicăm bine, iar atunci când apare un conflict suntem capabili să rezolvăm problema. Simt că sunt unul dintre cele mai importante lucruri din viața lui și eu simt același lucru pentru el.” – femeie, 30 de ani, într-o relație de 2 ani, fără copii.

Tehnologia este o unealtă a relației moderne. Majoritatea oamenilor trimit mesaje text sau e-mailuri partenerilor lor. Doar opt la sută din cei intervievați au spus că ei nu trimit niciodată mesaje partenerilor.

Comunicarea trebuie să însemne colaborare, nu competiție. Ascultarea joacă și ea un rol la fel de important precum împărtășirea ideilor cu celălalt. Un flux relaxat în vorbire și ascultare este un diagnostic pentru fericire.

Umorul este un alt factor important în relația de cuplu. Să râdeţi cu partenerul vostru dă de înţeles că sunteţi complet implicaţi şi că vă bucuraţi de timpul petrecut cu el.

De asemenea, nici un cuplu nu este scutit de ciondăneli. Discuţiile nu sunt doar inevitabile, ele sunt necesare şi benefice atât timp cât duc la o rezolvare. Prin astfel de dispute, problemele de substrat continuă să iasă la suprafaţă. Despre critică, autoritate, injurii şi alte manifestări nepotrivite în relaţia de cuplu, aflaţi între coperțile Reperului Normalităţii.

În America, 43% dintre bărbați și 33% dintre femei au declarat că au secrete majore faţă de partenerii lor. Spre exemplu:

„Cred că sunt lesbiană.” – femeie, 24, căsătorită de 5 ani, fără copii

„Am continuat o relație cu o altă femeie, pe care o începusem înainte să îmi cunosc partenera.” – bărbat, 62, divorțat, întâlniri serioase de 6 luni, cu copii

„Mimez orgasme. Tot timpul. Dar chiar nu e vorba de el, e vorba de fapt de toată lumea cu care am făcut sex vreodată.” – femeie, 28, întâlniri serioase de 1 an, fără copii

Munca şi relaţia

Echilibrarea muncii cu relaţia este mai degrabă o artă decât o ştiinţă. Dacă slujba este prioritară în mod repetat, poate provoca tensiuni, indiferent de cât de necesar poate fi salariul sau promovarea respectivă. 29% dintre femei şi 28% dintre bărbaţi au fost de părere că partenerii lor pun ca prioritate slujba în faţa relaţiei.

Mai mult de jumătate dintre oameni au declarat că sunt mulţumiţi de slujba lor. Aproape 90% dintre respondenţi au spus că simt din partea parternerului lor o susţinere în ceea ce priveşte dezvoltarea personală.

Susţinerea reciprocă poate fi măsurată şi în felurile în care partenerii se ajută unul pe celălalt în rutina zilnică. Se pare că o mulţime de cupluri care împart sarcinile casnice par să aibă relaţii mai fericite decât cele în care soţia poartă întreaga responsabilitate a spălării rufelor, spre exemplu. „Normalitatea” este relativă de la cuplu la cuplu. Felul în care se întâmplă lucrurile se poate schimba şi odată cu această schimbare, „normalitatea” se recalibrează la rândul său.

„În fiecare zi e oarecum dezordonată, dar din când în când (la fiecare două săptămâni sau cam așa), hotărăște că e vremea ca toată lumea să curețe – chiar dacă mare parte din murdărie poate fi a ei.” – bărbat, 32, căsătorit de 12 ani, cu copii

„Eu muncesc, ea stă acasă. Când sunt acasă, e de obicei responsabilitatea mea să am grijă de copii. Nu am niciodată o pauză.” – bărbat, 36, căsătorit de 6 ani, cu copii

Dacă doriţi ca partenerul vostru să facă ceva, dar nu vreţi să sune de parcă v-aţi plânge sau că aţi critica, propuneţi să cădeţi la învoială. Gândiţi-vă la un schimb pe care îl puteţi oferi pentru ajutorarea partenerului.

Prieteni şi familie

Cu prietenii împărţiţi multe amintiri, bune sau mai puţin bune. Deşi au defectele lor, ei fac parte din trecutul fiecăruia şi în unele cazuri pot ajuta la propria dezvoltare personală. Niciodată însă nu e plăcut să simţiţi că trebuie să vă întreceţi cu prietenii partenerului vostru pentru atenţia lui. Totuşi, aceasta nu este o problemă comună. 16% dintre femei şi 11% dintre bărbaţi au spus că prietenii partenerului perturbă relaţia. În rândul cuplurilor nefericite, există însă o proporţie mai mare (23%).

„Prietenii ei sunt snobi. Spun răspicat că prietenii mei sunt sub ei. Ziua Recunoștinței de anul trecut a fost un dezastru. Chicoteau chiar la toasturile prietenilor mei. Nu vreau să mă aflu din nou într-o situație socială cu ei.” – bărbat, 42, căsătorit de 4 ani, fără copii

„Prietenul lui cel mai bun a trăit cu noi o perioadă și era burlac. Nu la mult timp după, soțul meu a decis că voia un divorț.” – femeie, 37, căsătorită de 12 ani, cu copii

O majoritate de peste optzeci la sută a declarat că îi place familia partenerului lor. Însă puţin mai mult de jumătate abia dacă îşi văd socrii. 25% îi văd o dată pe lună şi doar 20% îi văd frecvent.

Încrederea

Doar 7% dintre oamenii implicaţi în relaţii fericite au îndoieli asupra partenerului în privinţa onestităţii şi fidelităţii.

Când onoarea şi integritatea sunt puse la îndoială, în special dacă suspiciunile sunt nefondate, persoana acuzată de fapte greşite este în general furioasă. Chiar şi atunci când acuzaţiile sunt fondate, acuzatul poate fi furios că apărarea sa nu a funcţionat.

Conform acestei cărţi de dezvoltare personală, afro-americanii, în proporţie de 37%, nu au încredere în partenerul lor. Urmează hispanicii (25%), apoi asiaticii (21%), mexicano-americanii şi caucazienii (19%) şi amerindienii (14%).

Conform (pre)concepţiei că bărbaţii sunt mai predispuşi la a călca strâmb, aproape jumătate dintre femei sunt geloase. În rândul bărbaţilor, gelozia atinge un prag de 23 %.

Cartea abordează şi subiectul infidelităţii, al tentaţiei sexuale sau al pornografiei. Date interesante şi utile pot fi preluate din interiorul Reperului Normalităţii.

Aprecieri critice pentru Reperul Normalităţii:

Prof. Dr. Terri Orbuch, autoarea cărţii bestseller Finding Love Again (Cum să găseşti din nou dragostea): „Reperul Normalităţii abundă în percepţii și descoperiri bune în toate sectoarele relațiilor, de la sex și ținutul de mână, până la angajament și contracte prenupțiale. Peste 100.000 de respondenţi din întreaga lume au răspuns sondajului cuprinzător al autoarei, realizat pe Internet, oferind o viziune asupra „normalităţii”, când vine vorba de relaţii. Cercetare și rezultate impresionante!”

Prof. dr. Howard J. Markman, autor al cărții Fighting for Your Marriage (Cum să lupți pentru căsnicia ta): „Reperul Normalităţii este o carte inovatoare și ușor de citit, plină de noi descoperiri despre relații și sugestii utile despre îmbunătățirea relațiilor. Voi folosi descoperirile importante din Reperul Normalităţii în cursurile mele, în lucrările mele și în munca mea clinică”

Greg Godec, autorul cărţii bestseller 1001 Ways To Be Romantic (1001 feluri de a fi romantic): „Faptele întrec opiniile de fiecare dată, iar în această carte există un număr uimitor de fapte surprinzătoare. Mulțumită sondajului autorilor – care face un pas uriaş dincolo de orice sondaj realizat vreodată asupra relațiilor – Reperul Normalităţii marchează un punct de cotitură pentru cărțile cu sfaturi pentru relații. În cei treizeci de ani ai mei ca cercetător profesionist al relațiilor romantice, aceasta este singura carte care m-a învățat, de fapt, ceva nou”

Linda Siversen, autoare premiată a cărții Generation Green (Generația verde) și coautoarea cărții bestseller Your Big Beautiful Book Plan (Planul tău frumos pentru cărți): „Sunt obsedată de cartea aceasta greu de lăsat din mână! După nouăsprezece ani de căsnicie, am înfruntat un divorț și intrarea în lumea întâlnirilor cu o mulțime de întrebări despre ce era și ce nu era normal. Această carte nu numai că mi-a răspuns la tot ce mă întrebasem vreodată despre relații și despre ce vor oamenii de fapt, dar mi-a redat încrederea în bunătatea esențială a umanității. La naiba!”