Revoluţia blockchain: despre felul în care tehnologia aflată la baza bitcoinului transformă banii, afacerile şi lumea. Ediția a II-a - Carte Tiparita
Alex Tapscott;  Don Tapscott; 

Revoluția blockchain: despre felul în care tehnologia aflată la baza bitcoinului transformă banii, afacerile și lumea / How the Technology Behind Bitcoin Is Changing Money, Business, and the World de Don Tapscott și Alex Tapscott este ca un atlas al monedelor virtuale. Așadar, nu este o lectură recomandată doar celor pasionați de finanțe sau tehnologie, ci este o lectură obligatorie pentru toți cei care vor să știe cum va arăta lumea de mâine. 

Potrivit celor doi autori ne aflăm într-un moment esențial al istoriei în care se pun bazale marilor schimbări care vor însemna viitorul nostru pe această planetă. Bitcoinul și blockhainul vor face parte din acest viitor, iar cartea de față îți va furniza toată informația de care ai nevoie pentru a înțelege ce sunt, cum funcționează și ce potențial enorm au de a schimba complet lumea de mâine.

Don Tapscott și fiul său, Alex Tapscott, ne provoacă prin intermediul volumului de față să privim spre viitor, iar pentru mulți dintre voi imaginea furnizată va complet neașteptată. Cât de avizați sunt ei însă pentru a ne vorbi despre viitor? Ei bine, fiecare dintre ei are o pregătire și o experiență vastă în domeniul tehnologiei și afacerilor. 

Don Tapscott este CEO-ul propriei companii, a scris mai multe cărți despre tehnologie și afaceri și este considerat al patrulea cel mai important analist de business din lume, iar Alex Tapscott este un scriitor, speaker, investitor și consilier recunoscut la nivel global pentru experiența sa vastă în ceea ce privește impactul pe care îl au tehnologiile emergente, precum criptomonedele sau blockchain, asupra afacerilor, societății sau a guvernelor. În 2017 Alex Tapscott a înființat alături de tatăl său Institutul de Cercetare Blockchain, o organizație în valoare de mai multe milioane de dolari care investighează strategiile blockchain, oportunitățile oferite de această tehnologie, dar și descoperirea unor noi modalități de întrebuințare a acesteia.

Cartea este împărțită în trei părți după cum urmează:

Partea I: Să zicem că vrei o revoluție

Capitolul 1: Protocolul încrederii

Primul capitol al cărții ne familiarizează cu originile bitcoinului. Aflăm așadar cum a favorizat criza economică din 2008 apariția lui și cui i se atribuie această invenție, dar și care sunt principalele diferențe dintre monedele tradiționale fiduciare și criptomonede și care este mecanismul de funcționare al bitcoinului. Înțelegem tot aici ce impact uriaș a avut asupra tranzacțiilor noastre descoperirea Protocolului încrederii  care stă la baza tot mai multor registre globale distribuite, numite blockchainuri.

Autorii vorbesc în continuare despre un internet al valorii sau al banilor devenit posibil odată cu blockchain care ne permite să trimitem bani direct și în siguranță de la unii la alții fără să trecem printr-o bancă, companie de credit sau PayPal. Dar blockchain, denumit și tehnologia registrelor distribuite are și multe alte avantaje despre care autorul vorbește aici, el deschizând o multitudine de noi posibilități pentru mâine: 

• Este descentralizat, iar eliminarea intermediarilor aduce cu sine numeroase beneficii; 

• Este public;

• Mari corporații precum: Airbnb, Uber sau Lyft s-ar putea reinventa complet în viitor datorită blockchain, la fel ca și băncile, bursele de valori, companiile de asigurări, firmele de contabilitate, microcreditorii, rețelele de carduri de credit, agențiile imobiliare, etc.

• Serviciile financiare s-ar elibera din chingile vechilor instituții încurajând competiția și inovația;

• Industriile culturale s-ar reinventa, creatorii de valoare urmând a fi recompensați pentru valoarea creată;

• Ar putea opri această goană dementă spre o societate a supravegherii.

• Ar putea marca trecerea de la „big data” la „little data”;

Asta nu înseamnă însă că blockchain nu ar putea fi, la fel ca și Internetul, o nouă cutie a Pandorei care ar putea genera și o multitudine de probleme. Cei doi Tapscott vorbesc aici despre modul în care guvernele au început să folosească internetul în detrimentul oamenilor, dar și despre posibilele dezavantaje cu care ar veni la pachet folosirea pe scară largă a blockchain-ului. 

Capitolul II: Inițializarea viitorului: Șapte principii de proiectare a economiei blockchainului

În acest capitol autorii ne dezvăluie pe rând cele 7 principii de proiectare a economiei blockchainului, dar și marile probleme pe care le-a ridicat această tehnologie în timp, precum și soluțiile care s-au găsit pe parcurs. Este vorba mai exact despre:

1. Integritatea în rețea – pentru prima dată în istorie avem o platformă care asigură încrederea în tranzacții. Tot aici aflăm și cum s-a rezolvat problema dublei cheltuieli cu ajutorul unui mecanism de consens și înțelegem mai bine în ce constă activitatea minerilor (n.r: cei care câștigă bitcoin în urma procesului de adăugare de noi tranzacții în blockchain);

2. Puterea distribuită – sistemul distribuie puterea într-o rețea peer-to-peer fără nici un punct unic de control.

3. Valoarea ca stimulent: Satoshi Nakamoto a programat softul pentru a-i recompensa pe cei care lucrează la el și aparține celor care dețin și utilizează unitățile sale de valoare. Pentru a preveni inflația el a plafonat rezerva de bitcoini la 21 de milioane. 

4. Securitatea: Bitcoin utilizează o infrastructură cu chei publice (ICP); ICP este o formă avansată de criptografie „asimetrică”;

5. Confidențialitatea: Satoshi a eliminat odată cu inventarea bitcoinului necesitatea cunoașterii identităților reale ale celorlalți pentru a putea interacționa cu ei și nu a instalat nicio condiție de identitate pentru a-l putea descărca și utiliza, astfel că, nu există nicio aglomerare tentantă de date personale în blockchain;

6. Drepturi conservate: blockchainul previne frauda, întrucât nu putem tranzacționa în blockchain lucruri care nu ne aparțin, fie că este vorba de proprietăți reale, intelectuale sau drepturi asociate statutului de persoană. Blockchainul oferă mijloace pentru a dovedi proprietatea.

7. Incluziunea: Sistemul conceput de Satoshi funcționează pe platforma pentru internet, dar poate funcționa și fără internet dacă este nevoie, ceea ce înseamnă că va permite accesul în economie sau pe piață chiar și categoriilor sociale care nu au acces la internet, un simplu telefon mobil devenind suficient în acest sens.

Partea a II-a: Transformări

Capitolul III: Reinventarea serviciilor financiare

Transferurile bancare sunt foarte complicate, fie că este vorba de consumatori persoane fizice și mai ales pentru persoanele juridice. Asta din cauza numeroșilor intermediari de care este nevoie pentru a fi realizate. Ele duc la pierderi inutile de bani, timp și oportunități.

Autorii evidențiază aici toate slăbiciunile serviciilor financiare actuale, învechite și ineficiente și ne oferă o imagine a modului în care acestea s-ar putea reinventa grație tehnologiei blockchain. Aceasta vine cu avantajul consturilor substanțial reduse, al vitezei mai mari, al riscurilor mai mici, etc. „Octetul de aur” te va elucida complet în ceea ce privește toate modalitățile în care s-ar putea transforma serviciile financiare. Tot aici vedem cum blockchain ar putea deveni interesant și pe Wall Street grație unor servicii precum blockchainul privat sau blockchainului pe bază de permisiune, sau ce implicații ar putea avea un Registru Global pentru contabilitate sau pentru domeniul auditului.

Până și scorul de credit va fi reinventat datorită tehnologiei blockhain, ca și rolul brokerilor, de altfel, al bancherilor de investiții, al avocaților experți în valori mobiliare, precum și natura investițiilor sau a piețelor de predicție. 

Capitolul IV: Proiectarea arhitecturii firmei: centrul și marginile

Platforma blockchain Ethereum fondată de Vitalik Buterin care derulează contracte inteligente a intrat în funcțiune pe 30 iulie 2015. ConsenSys a fost una dintre primele companii care a lucrat la dezvoltarea acestui soft, iar autorul crede că ea poate fi un bun exemplu de funcționare și pentru alte firme. Toți cei implicați în acest proiect au sperat că Ethereum va face diferența pentru întreaga civilizație umană. Aflăm așadar aici ce sunt contractele inteligente și cum funcționează ele, ce implică tranzacțiile multisig și de ce ar fi mai avantajos pentru firme să folosească blockchainul în activitatea lor. Tot aici vei putea citi despre avantajele pe care le prezintă blockchain față de internet.

Autorii subliniază totodată marele potențial cu care vin criptomonedele și principalele platforme blockchain existente în momentul de față (ne pune la dispoziție și o scurtă listă a acestora) fiind de părere că ele oferă mijloace credibile și eficiente atât pentru eliminarea intermediarilor, cât și pentru reducerea radicală a costurilor de tranzacție, pentru transformarea firmelor în rețele, pentru distribuirea puterii economice și pentru a face posibile crearea bogăției și a unui viitor mai prosper.

Capitolul V: Noi modele de afaceri: Cum să faci să curgă banii în blockchain

Blockchainul deschide o mulțime de oportunități pentru noi modele de afaceri. Astfel, pentru a înțelege mai bine avantajele blockchain, autorii ne prezintă prin comparație modelul de funcționare al Airbnb – cel mai mare furnizor de camere de cazare din lume – și al unui posibil concurent din blockchain, numit aici bAirbnb.

Tot aici ne lămurim cum funcționează Dapp-urile (aplicațiile distribuite) și de ce sunt mai avantajoase decât autoritățile centralizate de stocare a datelor și facem cunoștință cu „întreprinderile autonome distribuite” care au foarte puțină nevoie de conducere și ierarhie, sau nu au nevoie deloc și care ar deschide calea spre distribuirea bogăției, spre deosebire de situația de față când bogăția este doar redistribuită. Observăm astfel cum operațiuni dintre cele mai dificile s-ar putea simplifica într-atât, încât s-ar reduce la câteva clicuri de mouse. 

Aruncăm o privire în viitorul posibilităților oferite de tehnologia blockchain și vorbim despre: meteonet, Dapp-ul PiețeiGlobaleDeDateMeteo, întreprinderea autonomă distribuită (ÎAD) și cele șapte modele de afaceri ale întreprinderilor deschise în rețea. Vedem astfel cum ar putea fi folosit cu succes blockchainul în: producția participativă (gen Reddit, Wikipedia), de către creatorii de proprietate intelectuală (muzicieni, jurnaliști, scriitori, fotografi, etc), în asociațiile autonome (gen Uber), în economia de partajare care vizează închirierea de bunuri și nu achiziționarea lor, de către prosumatori (clienții care produc), în industria alimentară sau în cadrul colaborărilor comerciale dintre firme.

Capitolul VI: Registrul lucrurilor: Animarea lumii fizice

Cei doi autori fac aici o scurtă trecere în revistă a extraordinarelor progrese tehnologice pe care le-a adus cu el Internetul Lucrurilor și ne arată cât de multe date a ajuns să genereze lumea fizică, de la stâlpii inteligenți de electricitate și până la plasturii medicali inteligenți. În ciuda acestui fapt, marea masă a populației nu locuiește în case inteligente, nu conduce mașini inteligente, iar medicina care se practică azi nu este una inteligentă.

Aflăm așadar de ce se face simțită nevoia apariției Registrului Tuturor Lucrurilor care ar face posibilă automatizarea acțiunilor și tranzacțiilor pe cuprinsul internetului prin tehnologia blockchain. Vedem astfel cum blockchain devine o condiție esențială pentru deblocarea potențialului extraordinar pe care îl are Internetul Lucrurilor și aruncăm o privire în viitor pentru a vedea cum ar arăta o lume emergentă în care încrederea va fi delegată la nivelul obiectelor. Autorii se referă aici la modul cum se vor schimba transporturile, infrastructura, managementul energiei, gunoiului și apei, extragerea de resurse și agricultura, monitorizarea mediului și serviciile de urgență, asistența medicală, serviciile financiare și asigurările, documentele și alte modalități de păstrare a evidenței, administrarea de clădiri și proprietăți, operațiunile industriale, managementul locuinței și operațiunile cu amănuntul și vânzările.  Managerii și liderii sunt invitați să se gândească astfel de pe acum la modul cum vor profita pentru a se dezvolta și a se schimba odată cu apariția acestor noi oportunități.

Capitolul VII: Rezolvarea paradoxului prosperității: Incluziunea economică și antreprenoriatul

Economia globală este în creștere, dar cei care beneficiază de ea sunt foarte puțini, iar inegalitatea socială este în creștere și ea. În același timp excluziunea financiară și economică este un fenomen îngrijorător. În Mexic 73% din populație nu are acces la servicii bancare, iar în SUA peste 37 de milioane de oameni sunt în aceeași situație. În aceste condiții, blockchain le poate oferi o identitate financiară chiar și celor care nu au în prezent acces la servicii bancare. Iar identitatea financiară le va oferi o serie de oportunități financiare și economice unui număr de mai bine de două miliarde de oameni care nu participau până acum la economie. Asta pentru că blockchainul devine o utilitate cu ajutorul căreia indivizii să creeze valoare și să obțină venituri prin modalități netradiționale.

Vedem tot aici cât de ineficiente sunt serviciile de transferuri de bani răspândite în toată lumea și cum s-ar putea rezolva totul mult mai simplu cu ajutorul unui smartphone, cum s-ar putea simplifica acordarea de ajutoare externe cu ajutorul blockchain, cum s-ar putea îmbunătăți sistemele de drepturi de proprietate sau cum ar putea contribui această tehnologie la reducerea sărăciei. Însă în timp ce posibilitățile deschise de blockchain sunt nenumărate și limitările acestuia sunt deocamdată destul de serioase...

Capitolul VIII: Reconstrucția guvernului și a democrației

Estonia este o țară digitală, de fapt este considerată liderul mondial în materie de guvernare digitală. Toți locuitorii ei au o identitate digitală, pot să acceseze servicii online, să-și utilizeze identitatea digitală pentru a face afaceri și să actualizeze sau să corecteze înregistrările guvernamentale care-i privesc. Astfel, grație cardului electronic de identitate și actului de identitate mobil de pe telefon estonienii nu au nevoie de carduri bancare sau de transport totul fiind digitalizat. Iar acest lucru le simplifică viața în numeroase moduri despre care vei citi aici. Tot aici vei afla și motivul pentru care Estonia poate funcționa mult mai bine așa și ce le împiedică pe celelalte state să îi urmeze exemplul. Vedem cum blockchain ar putea însemna o nouă eră pentru democrație, determinând cetățenii pasivi să voteze, dar și cum blockchain s-ar putea dovedi pentru guvernele tot mai autoritare de azi o tehnologie deloc convenabilă. 

Descoperim modelele democratice alternative permise de guvernanța în stilul blockchain, noile instrumente democratice făcute posibile de blockchain și un model alternativ de viață politică numit futarchy, dar și cum blockchainul ar putea transforma puterea judecătorească sau ar putea favoriza crearea unui sistem de plafonare și comercializare pentru oameni.

Capitolul IX: Eliberarea culturii pe blockchain: o veste care ne bucură auzul

În acest capitol cei doi autori analizează modalitățile prin care blockchain i-ar putea ajuta pe artiști să beneficieze la maximum de pe urma talentului lor, prin eliminarea intermediarilor lacomi și ai cenzorilor guvernamentali. 

Drumul pe care îl parcurge muzica de la artiști la publicul ei în momentul de față este foarte complicat. Pe acest drum, format din producători, case de discuri, studiouri de înregistrare, spații de desfășurare, organizatori și promotori de turnee, vânzători angro, distribuitori și agenții, artiștii sunt ultimii plătiți. Și consumatorii simt consecințele acestui drum alambicat prin prețul plătit pentru muzica lor preferată. 

Analizăm așadar aici un nou ecosistem care are niște caracteristici ce lipsesc industriei muzicale actuale și care ar simplifica considerabil lucrurile. Sursa de inspirație pentru acesta a oferit-o artista de origine britanică Imogen Heap, o revoluționară a domeniului. 

Tot aici vedem cum s-ar putea desfășura achiziția de artă prin blockchain și cum va arăta viața privată, libertatea de expresie și libertatea presei pe blockchain și întrezărim zorii educației în acest domeniu.

Partea a III-a: Perspective promițătoare și pericole

În această ultimă parte a cărții autorii vorbesc despre cele 10 dificultăți de implementare a blockchainului care trebuie depășite pentru ca promisiunea blockchainului să se împlinească; iar una dintre cele mai mari probleme în momentul de față este aceea că blockchainul nu este încă reglementat în niciun fel, spre deosebire de sistemul financiar, cel mai reglementat sistem din lume. Iar spre deosebire de internet, care a înflorit tocmai datorită faptului că reglementările și controlul guvernelor asupra lui a fost limitat, reușindu-se astfel democratizarea informației, blockchainul va trebui reglementat riguros pentru că el urmărește democratizarea valorii și lovește în inima industriilor tradiționale precum cea bancară.

Rămâne așadar de văzut dacă societatea este pregătită să intre în această nouă eră bazată pe deschidere, merit, descentralizare și participare globală...

TESTIMONIALE:

„Blockchain este este una dintre cele mai importante invenții din istoria informaticii. Citiți „Revoluția Blockchain” (Blockchain Revolution) pentru a înțelege profunda sa implicare.” - Marc Andreessen, cofondator Netscape și Andreessen Horowitz

„Ce carte spectaculoasă! Răvășitoare în exuberanța și profunzimea ei. Mă face să mă gândesc că ne aflăm într-unul din acele momente, din punct de vedere al istoriei tehnologiei, economiei și societății, unde limita este cerul.” - Steve Wozniak, cofondator Apple Computer

„Dacă există vreun subiect care ar trebui demistificat, acela ar fi blockchainul. Împreună, cei doi Tapscott au reușit pe deplin și astfel au surprins entuziasmul, potențialul și importanța acestui subiect pentru toată lumea.” – Blythe Masters, director general al Digital Asset Holdings

„Blockchainul este un val tehnologic radical și, așa cum a făcut de atâtea ori, Tapscott se află chiar pe val, de data aceasta însoțit de fiul său Alex, făcând surfing în zori. E o cursă pe cinste.” – Yochai Benkler, șeful Catedrei Berkman de studii juridice antreprenoriale, Harvard Law School

„Revoluția blockchain este un amestec strălucit de istorie, tehnologie și sociologie care abordează toate aspectele protocolului blockchain – o invenție care, în timp, se poate dovedi la fel de memorabilă precum inventarea tiparului.” – James Rickards, autor al volumelor Currency Wars și The Death of Money

„Revoluția blockchain funcționează pe post de atlas pentru lumea banilor digitali, explicând cu măiestrie peisajul actual și iluminând în același timp un drum care merge tot înainte către un sistem financiar global mai echitabil, mai eficient și mai conectat.” – Jim Breyer, director general al Breyer Capital

„Epicentrul încrederii este pe cale să se disperseze! Narațiunea definitivă a posibilităților revoluționare oferite de un sistem descentralizat de încredere.” – Frank D’Souza, director general al Cognizant 

„Revoluția blockchain este un manifest edificator și are o importanță deosebită pentru următoarea eră digitală.” – Dan Pontefract, autor al The Purpose Effect; director de concepție al TELUS